Născut la Dăncăuți, Hotin, în 1935, Vladimir Șetran are o operă impresionantă, construită pe parcursul a peste jumătate de secol.
Elev al lui Ciucurencu și Ion Marșic, artistul, un adevărat personaj al istoriei noastre culturale, a avut un parcurs creativ, expozițional și academic remarcabil, jalonat de momente care au făcut istorie: debut sub pseudonim în 1957, fiind sub limita admisă de vârstă în epocă; expoziția proletară de la Atelierele Grivița, în 1959; grafician la Circul de stat, în 1963; participare răsunătoare la Bienala tinerilor artiști de la Paris, în 1965 sau la Festivalul de la Edinburgh, în 1971, prin galeria DeMarco; expoziție personală la Los Angeles, în 1980; expoziția de Nuduri prezentată în ramurile pomilor în floare, în satul Scorțeni, în 2005, donația unui important fond de pictură către Conservatorul Ciprian Porumbescu din București în 2017, sau, de dată recentă, expoziția de referință 24 de argumente, la MNAR București, urmată de Scrisori de dragoste, ultima, la AnnArt, în martie 2020 – ca jubilație absolută a impresionantei sale senectuți creative. Un parcurs pe care artistul l-a străbătut cu bună-măsură atât în solitudinea creației profunde cât și în efervescența libertății, îngăduite ca invidiat privilegiu în perioada comunistă și apoi îmbrățișată simplu și plenar după 1989.
Vladimir Șetran a fost, de asemenea, unul dintre primii și cei mai influenți promotori ai design-ului românesc, întemeietor, în 1969, împreună cu Ion Bitzan și Paul Bortnovski, al Departamentului de Estetică Industrială [Design] la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București. După 1990, a fost șef al Catedrei de Design, până în 2004. Profesor cu mare har, generos și deschis către experiment, a predat desen, studiul culorii și a coordonat lucrări de atelier și de diplomă, fiind mentor de neuitat al multor generații de tineri artiști.
Impresionantă că originalitate și volum, opera lui Vladimir Șetran, recenzată de nume majore ale istoriei și criticii de artă din România, cuprinde pictură figurativă şi abstractă de mare forţă, desen şi grafică, în reprezentări cuprinzătoare ale lumii, de la sobru-reflexiv până la cel mai pur hedonism sau ludic efervescent: sunt celebre seriile sale de nuduri sau de legume, alături de marile pânze cu pată cromatică densă și tulburătoare. Hiperactiv în multiple experimente vizuale, Șetran lucrează cu instrumente de lucru singulare, inventate de el însuși. Are în palmares numeroase expoziţii în România şi în străinătate – de la Paris la Praga, de la Moscova la Viena, Tokyo şi Ulan Bator, precum și lucrări în colecții muzeale și private în România, Franţa, Austria, Germania, SUA, Turcia, Liban sau Marea Britanie. În ultimul deceniu opera sa a fost promovată prin galeria AnnArt din București, unde a avut șapte expoziții personale, precum și prin prezenţe muzeale, între care retrospectiva de la Muzeul Național de Istorie de la Sibiu, din 2016.
Familia invită pe cei ce l-au cunoscut și l-au iubit pe Vladimir Șetran să îșiia rămas-bun marți 1 februarie, ora 12,în grădina Bisericii Adormirea Maicii Domnului, str. Pitar Moș nr. 16, din București. Participanții sunt rugați să nu poarte doliu negru, ci orice veșmânt sau accesoriualbastru.
Recent Comments