Muzeul de Artă Craiova, în parteneriat cu Fundația Interart TRIADE din Timișoara, sunt încântați să vă prezinte expoziția
Ioan Aurel Mureșan
ULTRASILVANIA. Pictura ca pharmakon
Având-o drept curator pe Sorina Jecza, expoziția se deschide vineri, 26 martie 2021, orele 18:00 – 20:00, la Muzeul de Artă Craiova. Din cauza restricțiilor impuse, vernisajul se va desfășura online.
Incluzând peste 40 de lucrări ale pictorului Ioan Aurel Mureșan, în majoritate neexpuse până acum, expoziția Ultrasilvania, deschisă la Muzeul de Artă Craiova, înscenează recuperarea unui drum în dublu sens: unul îndreptat în afară, ce include peisajul colinelor silvane, familiar artistului, și un altul ce fixează jaloanele unui demers în spațiul interiorității.
Titlul ales, Ultrasilvania, trebuie înțeles în cheia jocului semantic propus de artist în scopul intensificării semnificației. Discursul ne invită în geografia unei „ultra”- realități închipuite, ce vorbește despre sinele artistului. Numele Transilvania – aluzie biografică la călătoriile artistului – este deconstruit, prefixul trans- din etimologia latină a numelui fiind înlocuit cu ultra-, ce accentuează sensul de intens, excepțional, peste măsură. Peisajul transilvan, transpus în limbajul picturii, devine peisaj ultrasilvan. Rezultatul este o expresivitate a picturii densă, concentrată, aproape informală. Peisajele ultrasilvane aparțin unui spațiu exterior și unuia interior, deopotrivă. Esența acestora rezidă în intensitatea, aproape excesivă (întărită prin particula ultra-) a geografiei interioare, supraîncărcată de sens, frământată și densă, în beneficiul Picturii.
Subtitlul expoziției – Pictura ca pharmakon – introduce cel de-al doilea palier sugerat de artist. Filmul Călătoria aduce în spațiul expoziției vocea lui Ioan Aurel Mureșan însuși, ce dă glas unei mărturii cuprinzând avatarurile drumului, al cărui capăt se încheie în picturile expuse.
În acest sens, expoziția nu este doar o expoziție, ci o lucidă și neîndurătoare ex-punere de sine ce pune în discuție ființa artistului în întregime, ca generator al creativității, într-un discurs despre limite, reziliență, catalizatori, despre modul în care se reconfigurează continuu energiile. Procesul de re-enactment, de reconstituire al căii spre sine, este explorat cu mijloacele raționale ale autoanalizei, creând un al doilea registru în raport cu pictura, ce-i conferă celui dintâi adâncime și gravitate. În intervalul creat se conturează spațiul ce pune în valoare natura picturii ca pharmakon.
În ansamblul creației lui Ioan Aurel Mureșan, ce evoluează între explorarea picturii din unghiul materist al unei expresivități marcate de rigoare conceptuală și eliberarea explozivă a imaginarului, ciclul „Ultrasilvania” (2013-2014), expus acum la muzeul craiovean, ilustrează expresia unei revigorări stilistice și formative după o perioadă de pauză a creației.
Catalogul ce va însoți expoziția prezintă mărturia acestei experiențe artistice și existențiale.
Textele critice sunt semnate de Magda Cârneci, Ramona Novicov și Cătălin Davidescu.
Ioan Aurel Mureșan
(n. 04.06.1956, Ceanu Mare, jud. Cluj)
Pictor, profesor universitar la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, doctor în arte vizuale din anul 2005. Trăiește și lucrează în Oradea.
Asimilat generațional artiștilor optzeciști, a căror manifestare pe scena artistică românească a trecut prin rețeaua Atelierului 35 – cu o vizibilitate extrem de pregnantă la Oradea, unde a debutat în 1981, creația picturală a lui Ioan Aurel Mureșan, ce se întinde pe o durată de patru decenii, poate fi urmărită în funcție de câteva linii generatoare ce i-au coagulat sensul.
Prima etapă, situată temporal în preajma debutului expozițional și a primelor expoziții, a fost materializată în ciclurile „Măștilor” și „Pământurilor”. Lucrările explorau pictura din unghiul materist al unei expresivități marcate de forța unui puternic gestualism.
„Via Dolorosa” (prezentată în 1991 la Bienala de artă de la Sao Paolo și, apoi, în anul 1996, la Muzeul de Artă din Cluj) marchează momentul de fervoare a unei faze neo-expresioniste. Punctul de maximă intensitate al acestui eu ardent îl reprezintă seria „Semnele zidului” și metaforele picturale din anii 1988-1990, în care practicii picturii, insuficiente exprimării, artistul îi alătură poezia, scrisul, iar suportului tradițional îi alternează alte materiale și tehnici: lemn, metal, colaje textile, ce formează imaginea unei materialități brute.
Deceniul următor (1992-2005) e stăpânit de libertatea explozivă a imaginarului, manifestate în seria „Minunatele ceasuri ale ducelui d’Ivry”, urmată de aceea a „Călătoriei magice a ducelui d’Ivry” (1997, la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea și 1997, la Galeriile Teatrului Naţional, etaj III-IV, Bucureşti).
Urmează o pauză în creație, ce absoarbe aproape șapte ani, până în 2012 – timp al unor grave decantări artistice și existențiale. Revenirea aduce, inițial, la suprafața creației un registru diferit, grav, ce se constituie în seria „Ultrasilvania” – expusă acum la muzeul craiovean, pentru ca apoi să tematizeze Eros-ul, ca energie magică universală, principiul vital, drum inițiatic al eu-lui individual către Sinele atotcuprinzător. Eros-ul se manifestă prin proiecții fantasmatice convertite în imagini artistice și limbaj pictural ce aduc la suprafață urme mnezice și onirice, resturi mitopoetice, sedimente ale subconștientului (expoziția „Erotikonia”, deschisă la Muzeul Țării Crișurilor în 2019).
Anul 2020 a adus atelierului o nouă provocare. Ciclul „Apud magister” se constituie ca expresie a maturității. Lucrările mizează pe practica apropierii, ca expresie a dialogului asumat în mod programatic cu formele culturii. Artiștii cu care pictura se întreține într-un grav dialog sunt Tițian, Fragonard, Giorgione Marcel Duchamp, Delacroix, Goya, Watteau – pentru a exemplifica, sumar, doar.
Sorina Jecza
(n. 01.05.1955), absolventă a Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1979), doctor în arte vizuale (din 2006), având studii europene în domeniul managementului cultural (2001-2002, Bruxelles).
Cu experiență în cercetarea academică (Academia Română, Filiala Timișoara, între 1990-2015). Membru fondator, director executiv (2000-2010) și președinte al Fundației Triade, Timișoara (2010-2020). Cofondator al Fundației Art Encounters. Membru al echipei ECoC Timisoara 2021 (2012-2015).
Activează de peste 30 de ani pe scena culturală națională, implicată activ în numeroase proiecte de artă. Are o experiență relevantă ca inițiator și coordonator de evenimente culturale, precum Parcul de sculptură Triade din Timișoara, recuperarea mișcării de avangardă timișorene din anii 1960-1989, prin expoziții și un program editorial ce numără peste 200 de albume, cărți de artă și cataloage. Organizatoare a peste 200 de expoziții – fie în propriul spațiu expozițional, fie în parteneriat cu principalele muzee de artă din România (Timișoara, Cluj, Craiova, Oradea, Palatele Brâncovenești Mogoșoaia) sau instituții similare din străinătate, precum Passarelle – Centre d’Art Contemporaine Brest, Atelier Grognard – Rueil Malmaison / Franța, ZKM Karlsruhe, Muzeul Central al Șvabilor dunăreni – Ulm, Muzeul Ritter / Germania, MUMOK – Viena, MAK -Viena / Austria, Muzeul de Artă Modernă – Varșovia / Polonia, Novi-Sad / Serbia etc.
Susținător al unui program de promovare a artei emergente, axat pe educație. Rol activ în prezentarea artei românești în străinătate.
A publicat, în calitate de autor sau coautor, lucrări de critică literară și de artă.
Dedicată moștenirii sculptorului Peter Jecza, prin Muzeul Jecza pe care l-a inițiat împreună cu fiul ei la Timișoara.
Organizator
Muzeul de Artă Craiova a fost deschis în 1954, în Palatul Mihail, unul dintre cele mai impresionante edificii monument istoric din România. Având la bază Pinacoteca „Alexandru și Aristia Aman”, fondată în anul 1908, patrimoniul acestuia s-a îmbogățit în mod constant, cuprinzând cele mai ilustre nume din istoria artei românești: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Gheorghe Anghel, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși, ș.a. Muzeul deține o valoroasă colecție de opere Brâncuși, semnificativă pentru perioada de evoluție a artistului către modernism: Orgoliu, Cap de copil, Coapsa, Domnișoara Pogany și Sărutul, capodoperă a artei universale, care a influențat în mod decisiv gândirea artistică a secolului XX.
Partener
Fundația Interart TRIADE este o organizație prezentă pe scena culturală din Timișoara din anul 2000. A fost fondată de Peter Jecza, un sculptor important pentru istoria artei recente din România.
Experiența fundației acoperă în mod relevant un domeniu larg de valori culturale și artistice: Parcul de sculptură Triade, recuperarea valorilor artei 1960-1989, printr-un program de editare și expoziții (peste 200 de cărți de artă și peste 200 de expoziții), dezvoltarea unui program de rezidențe de cercetare și proiecte curatoriale, precum și de promovare a artei emergente. Are un rol activ în prezentarea artei românești în străinătate și este, din 2015, co-organizatoare a Bienalei Art Encounters.
Alți parteneri: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Direcția Județeană pentru Cultură Dolj, TVR Craiova, Modernism.
Detalii:
Vernisaj: vineri, 26 martie 2021, ora 18:00, Muzeul de Artă Craiova
Expoziția va rămâne deschisă în perioada 27 martie – 9 mai 2021
Recent Comments