Ioana Vlasiu – Microistorii de artă

Interviu cu Ioana Vlasiu, istoric de artă, care vorbește despre parcursul său de cercetare în istoria artei românești moderne.

Artiștii români la Academia de Arte Frumoase din München
Ioana Vlasiu povestește cum a ajuns să cerceteze prezența artiștilor români care au studiat la München (Ipolit Strâmbu, Artachino, Kimon Loghi și alții), folosind registrele matricole accesibile online ale Academiei. A participat la un colocviu aniversar (200 de ani de la înființarea Academiei), unde a constatat absența artiștilor români din expoziția internațională de la Haus der Kunst. Răspunsul curatorilor — că arta românească e orientată spre Franța — a fost un catalizator important. Vlasiu subliniază că responsabilitatea absenței cade pe lipsa publicațiilor și cataloagelor românești.

Lascăr Vorel și jurnalul său din perioada Primului Război Mondial
Un capitol important al cercetării este dedicat lui Lascăr Vorel, artist stabilit la München, care a lăsat un jurnal din perioada 1915–1917 (parțial publicat de Lucian Strochi, un cercetător din Piatra Neamț). Jurnalul, deși telegrafic, conține informații prețioase despre viața de boem, despre întâlnirile cu Nae Ionescu (pe atunci student la München), despre cafenelele din Schwabing, despre contactul cu Franz Marc și cu scena artistică germană. Vlasiu discută relația Vorel–Nae Ionescu și articolul pe care Nae Ionescu l-a scris în 1926, după moartea lui Vorel.

Boema clujeană — expoziția și catalogul
Ioana Vlasiu descrie colaborarea cu Galeria Quadro (condusă de Sebestyén György Székely) pentru o expoziție dedicată boemei artistice clujene din anii ’30–’40. Discută identitatea regională transilvăneană ca temă de cercetare (care s-a impus din material, nu a fost stabilită a priori), multi-etnicitatea mediului artistic clujean, Școala de Arte Frumoase de la Cluj (înființată în 1926, desființată în 1934), atmosfera dintre profesori și studenți (diferență de vârstă minimă), rolul rectorului Alexandru Popp (venit de la Budapesta din patriotism), gruparea organizată a boemei (cu carnete de membru, spirit de ironie), fotografiile de epocă, și analiza unor lucrări-cheie (autoportretele la șevalet ale lui Ciupe, referințele la Van Gogh și Knut Hamsun în natura moartă a lui Gombosiu).

Colecționarii clujeni din perioada interbelică
Vlasiu discută profiluri de colecționari-intelectuali: Coriolan Tătaru, Victor Papilian (medic, anatomist, dramaturg, director al Teatrului din Cluj, bunicul lui Victor Ieronim Stoichița) și un medic psihiatru cu cultură psihanalistică, care vedea în artă virtuți terapeutice. Colecționismul era motivat de solidaritate intelectuală, nu de calcul mercantil.

Modernismul transilvănean — un câmp deschis
Ioana Vlasiu menționează artiști precum Eugen Gâscă și subliniază că modernismul transilvănean din anii ’30 rămâne insuficient integrat în istoria artei românești. Discută tensiunea dintre pictura religioasă (comandă bisericească) și expresia artistică liberă.

Muzeul de Artă din Turnu Severin
Colaborarea cu biroul de arhitectură al Sânzianei Bortnowski și cu Andreea Calma pentru reconceptualizarea muzeului. Vlasiu descrie provocările: clădire de locuință reconvertită (parter și etaj, construcție de sfârșit de secol XIX), colecție din anii ’60–’70 de artă românească (prima jumătate a sec. XX), donația de 80 de tablouri a lui Dumitru Ghiață. Discută destinul special al lui Ghiață (laborant la Institutul lui Ioan Cantacuzino, „pictor de duminică”, promovat de George Oprescu și Jean Steriadi, reprezentând România la Bienala de la Veneția în 1924 fără să fie cunoscut la București).

///

Materialul face parte din Proiectul „Microistorii de artă” produs de Modernism.ro, prin care se propune crearea de documentare în format media prin care se investighează, sub forma interviului luat unor istorici de artă și personalități, domeniile artelor vizuale contemporane. Istoricii de artă selectați curatorial pentru acest proiect editorial aparțin mai multor domenii ale artelor vizuale, fie pictură, sculptură, grafică dar și arte decorative și noile media. Aceștia și-au dovedit meritele atât prin creații originale și manifestări teoretice de referință dar și prin contribuțiile aduse diferitelor ramuri ale culturii contemporane.

Modernism.ro, prin proiectul editorial „Microistorii de artă”, este o publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii, în perioada 8 octombrie-5 decembrie 2020.
///

Modernism.ro este o revistă online de promovare a culturii contemporane românești, lansată în 2009 care susține, promovează și expune artiști români contemporani, creativi români, evenimente culturale de anvergură, proiecte bilaterale și internaționale din toate domeniile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale.

Modernism.ro are o componentă cantitativă consistentă – indexarea în cei 11 ani de existență a peste 1.200 de artiști contemporani din cei peste 5.000 prezentați în cadrul articolelor sale. Are peste 21.870 de articole publicate și peste 112.545 de materiale media foto și audio. Arhiva video depășește 560 de materiale video, producție originală, cu și despre artiști, în cadrul a peste 20 proiecte editoriale online.