Despre viaţa şi dizidenţa lui Mihai Botez

(la Cafeneaua critică, la MNLR, joi 27 februarie 2020)

Mihai Botez (1940-1995): unul dintre cei mai importanţi contestatari ai regimului comunist din România din ultima sa etapă, după 1979, trăitor peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, din 1987, ambasador al României pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite, la New York, în 1993-1994, ambasador al României în Statele Unite, la Washington, în 1994-1995. Matematician de formaţie, strălucit intelectual, dizident proeminent, autor al unor excepţionale texte de analiză critică a comunismului autohton, apoi critic acerb al regimului din exil, pînă la sfîrşitul lui 1989, diplomat în perioada postcomunistă, în ultimii săi ani de viaţă, Mihai Botez rămîne o extraordinară figură a istoriei politice româneşti recente, a istoriei noastre intelectuale în genere. O recentă culegere de texte ale sale, de documente şi mărturii, „Lumea a doua” şi alte scrieri din anii disidenţei solitare. 1979-1987 (Ediţie îngrijită, studiu biografic, cronologie şi studii introductive de Ana-Maria Cătănuş, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2019), adaugă informaţii preţioase, răspunzînd şi contestaţiilor de care Mihai Botez n-a fost ferit. Cu pornire de la această carte, Cafeneaua critică propune o reconstituire a vieţii şi dizidenţei sale.

Participă: Viorica Oancea (editoare, sora lui Mihai Botez, autoare a unui text biografic inclus în recentul volum retrospectiv), Ana-Maria Cătănuş (autoarea ediţiei) şi Gabriel Andreescu (şi el, figură dintre cele mai importante ale dizidenţei din anii 1980, militant, după 1989, pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, profesor de ştiinţe politice, autor de texte fundamentale ale dizidenţei româneşti, cercetător şi autor de cărţi, studii, articole pe  respectiva gamă tematică, de la anticomunism şi pînă la etica memoriei).

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.

*

Cafeneaua critică

joi 27 februarie 2020, orele 19.00-21.30

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – MNLR

Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)

Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)

________________

* Invitaţii „stagiunii” 2019-2020 şi participanţii la discuţii: Bogdan Ghiu, Cristina Popescu Russu, Nicolae Prelipceanu şi, prin mesaje video, Mihai Măniuţiu şi Ovidiu Şandor (despre actualitatea culturală a toamnei 2019) (ediţia a 252-a); Ion Cocora, Ioan Cristescu, Doina Papp, Ludmila Patlanjoglu, Cristina Rusiecki şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Valentin Petculescu, Vasile Tolan (despre dramaturgia românească de Ziua ei) (ediţia a 253-a); Nora Iuga, Tiberiu Almosnino, Nicolae Prelipceanu (evocare George Almosnino) (ediţia a 254-a); Liviu Franga şi Theodor Georgescu, Tudor Dinu, Anabella Niculescu-Gorpin, Valentin Ajder (De la Aristofan la rescrierea teatrală) (ediţia a 255-a); Dana şi Stephane Maitec, Irina Ungureanu şi Iulian Băicuş, Magda Cârneci, Matei Stîrcea-Crăciun, Rodica Petre (despre expoziţia Maitec de la MNAR) (ediţia a 256-a); Mircea Cărtărescu şi Iulian Băicuş, Andrei Dîrlău, Anca Dumitrescu, Radu Petrescu-Muscel (ediţia a 257-a); Gabriel Andreescu, Andrei Ursu şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Radu Filipescu, Bogdan Murgescu, Mircea Regneală (despre Revoluţia din 1989) (ediţia a 258-a); Nora Iuga, Anca Boeriu, Mircea Florian, Dragoş Andriana (aniversări şi memento 1989) (ediţia a 259-a); Tudor Octavian şi Iulian Băicuş, Marian Bălosu, Stelian Nistor, Mircea Regneală (Tudor Octavian – 80) (ediţia a 260-a); Sorin Antohi, Bogdan Ştefănescu, Mircea Zamfir şi Gabriel Andreescu, Mircea Naidin, Florina Nicolae, Ştefan Nicolae (Europa după Brexit) (ediţia a 261-a); Costin Popescu şi Adrian Branea, Alina Buzatu, Constantin Hostiuc (despre publicitate şi retorica vizuală) (ediţia a 262-a).