În perioada 5-26 octombrie 2018, Galeria DANA din Iași prezintă publicului interesat de artă proiectul artistic Explicații 1995-2018 al artistului ieșean Mihai Tarași. În deschiderea evenimentului ce va avea loc vineri, 5 octombrie, orele 18.30, vor vorbi criticii de artă Maria Bilașevschi și Cristian Nae.

Curator | Smaranda Bostan

„Mihai Taraşi aduce un proiect artistic ce comprimă desenele explicative realizate între 1995-2018, proiect ce poate fi citit în cel puţin trei direcţii. Înainte de a le denumi, trebuie făcută precizarea că toate au o miză personală ce o domină pe cea estetică, sau  altfel  spus, esteticul este prezent prin proprietăţile intrinseci ale desenului şi nu dintr-o dorinţă formală a artistului de a exploata plasticitatea. O primă direcţie este cea a artistului colecţionar şi arhivist. Timp de 23 de ani, desenele explicative realizate în cadrul cursurilor au fost păstrate, selectate şi reevaluate astfel că fiecare imagine îşi aduce cu sine propria poveste – gândul artistului, dar, în suită, povestea acestora repetă vocile fiecărui privitor (student sau masterand) cu care au intrat în contact. O a doua direcţie este cea a artistului pedagog, o radiografie asupra tehnicii, o înregistrare a conexiunilor, un alfabet practic ce înregistrează progresul sau impasul, dar care desprinzându-se de momentul realizării, devine un corp documentar în sine. O a treia direcţie este cea a comunicării prin imagine. Conţinutul comunicat apelează distinct pe privitor, decontextualizat acesta fiind o concepţie asupra a ceea ce percepem şi nu percepţia în sine, mai exact, fragmente dintr-un întreg ca părţi ale unei conversaţii mai întâi cu sinele, proiecţia externă este rezultatul dialogului şi a analizei interioare, conversaţii cu subiectul din acel moment aduse în prezent sub forma expresiei unui nou gând. Acest proiect artistic  echivalează, ca demers cultural cu publicarea, după mulţi ani, a jurnalului artistic.  Artistul Mihai Taraşi provoacă noţiunea de arhivă, distinct de Derrida ori Foster, nu o teoretizează, ci o transformă într-un nou organism, viu, organism ale cărui forme sunt date de selecţiile făcute, o arhivă ce se îndepărtează de propriul scop, fiind o poartă către memoria artistului.” (Maria Bilașevschi)

 

„Contrar teoriilor (post-)structuraliste, potrivit cărora semnificaţia şi valoarea operei de artă se desprinde de autorul său, datorându-se sistemului de semnificare şi interacţiunii dintre elementele care îl compun, poziţiei relative a operei de artă într-un anumit câmp cultural, sau chiar a negocierii lor de către privitori, opera lui Mihai Taraşi cu greu poate fi disociată de personalitatea artistului. Cu riscul de a suna caduc, am putea afirma că “stilul este omul însuşi”.

Format în ambianţa anilor optzeci, cu lecturi şi atitudini postmoderne, dar manifestând totodată o puternică afinitate pentru experimentalismul ludic al grupării Fluxus şi cochetând adesea cu împrumuturile dezinhibate din cultura vernaculară specifice artei Pop, Mihai Taraşi ne apare astăzi intempestiv şi mereu neadecvat, greu de încorsetat conceptual. Prin curiozitatea sa pentru jazz, blues şi rock, cultura filosofică şi istoria cinematografiei, transpuse într-o practică picturală pe care o putem clasifica drept performativă, arta sa se situează la intersecţia epocilor, timpurilor, modelor şi curentelor, voit inadecvată. Taraşi a activat mereu în afara constrângerilor pieţei, publicului sau ideologiilor estetice sau politice de tot felul.” (Cristian Nae)

 

Mihai Tarași (n. 1958 în Dorohoi, județul Botoșani), a  absolvit în anul 1987  Facultatea de Muzică și Arte Plastice, secția Arte plastice – Pictură, clasa prof. Adrian Podoleanu, iar în prezent, este profesor universitar doctor în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design, secția Pictură.

Eveniment special, deschis la Noaptea Albă a Galeriilor.