Q&A Dragoș Badiță – 100 de artiști contemporani români

Ce îți ocupă cel mai mult timp în momentul de față?
Chiar acum lucrez de zor împreună cu colegii mei de la Lateral ArtSpace la expoziția noastră din cadrul Art Encounters, în Timișoara. E într-un un spațiu special și dificil, o fostă benzinărie.

Ce rol are locul în care lucrezi?
Nu am cerințe mari de la spațiul în care lucrez: trebuie sa fie luminos, liniștit și suficient de spațios. În schimb, locurile în care apar ideile sunt mai capricioase, putin previzibile, și rareori identice cu locul în care sunt realizate efectiv.

Unde ai vrea să expui în viitor?
Invidiez cinema-ul, care obligă spectatorii să stea câteva ore în întuneric, cu atenția complet absorbită de imagine. Îmi place ideea ca arta, spațiul si modul de viață al celui interesat de ea sa fie un tot unitar. Modul în care se expune arta în muzee sau galerii e foarte frumos, însa destul de rupt de existența obișnuită a vizitatorilor; cele câteva secunde acordate unei lucrări rareori oferă ocazia unei experiențe foarte profunde; în schimb, arta expusă în locuințe e în multe cazuri un simplu fundal pentru alte lucruri, desigur mai importante. Mă atrage tot mai mult ideea de a expune în spații cu o fosta tradiție contemplativă, precum capele sau manastiri, pentru că îmi place raportarea față de artă care există în asemenea spații; viața e intim legată de, și organizată în jurul anumitor imagini, fără ca acestea să devină un scop în sine.

Cu cine ai vrea să expui?
E un artist din Coreea de Sud, Moonassi, cu care plănuisem să facem un duo show, idee care mi-ar placea să se materializeze.

Cu ce îți stimulezi creativitatea?
Secretul pentru mine e menținerea unui echilibru între explorare și o anumită lentoare contemplativă, care face ca un loc, o situație sau o idee să se deschidă, încât să apară o legatură intimă. Doar în baza acestei legături poate veni și inspirația.

Există o relație între arta ta și resurse financiare?
Sunt suficient de norocos pentru a nu mă simți constrâns de considerente financiare.

Ce păstrezi din ce creezi? Care sunt criteriile de selecție?
Criterii e mult spus, încerc să le păstrez pe cele de care sunt foarte legat, deși nu cred că există lucrare care a plecat de la mine după care nu mi-a părut rău.

Care sunt cele trei cuvinte, care te caracterizează cel mai bine?
Am trișat puțin aici și am cerut ajutor. Rezultatul: calm, melancolic, sensibil, zâmbăret, răbdător, modest și rupt de societate.

Cea mai placută descoperire?
Meditația. Există ceva care poate fi intuit, daca se aliniaza stelele, pe un varf de munte, pe drumurile lungi cu trenul sau ascultând muzică. A fost o revelație pentru mine faptul că acest ceva poate fi cultivat si adâncit într-un mod riguros și conștient chiar acolo de unde izvorăște.