Universitatea de Artă și Design, în parteneriat cu Galeria Asociației Culturale MINERVA, (str. Napoca nr. 16, Cluj Napoca) vă invită să luați parte la vernisajul expoziției de grup “INTROSPECȚII EXPRESIONISTE” care va avea loc vineri, 4 decembrie 2015, începând cu ora 18:00. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 4 decembrie – 18 decembrie 2015, prezentând lucrările de pictură a trei artiste, Roxana Ajder, Daniela Orban și Andrea Tivadar, realizate sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Ioan Sbarciu.
Expresionismul traversează întreaga istorie a artei, e o apariție recurentă, fenomen care, îmi permit să afirm, i-a facilitat statutul între ismele secolului XX, iar mai târziu în peisajul artei contemporane. Analizând expresionismul din prisma actualității identificăm una dintre cele mai prolifice manifestări ale momentului – neoexpresionismul cu întreaga sa varietate de mutații (impregnate invariabil cu valențe iconoclaste) de la figurativ la abstract. Direcția de expansiune a expresionismului urmează un traseu dinspre interior spre exterior, negând generalul în favoarea particularului. Astfel, identificăm expresionismul cu o manifestare vizuală a introspecției artistului. Asistăm la o vivisecție a „interiorului” ale cărui frânturi erup pe pânză (sau pe alte suporturi experimentale) fragmentate, deseori neclare, ambigue, sau în forme abstracte, plutind la granița dintre certitudine și îndoială, sub semnul unei continue evoluții dinamice.
Deși formal nu prezintă similitudini răsunătoare, lucrările celor trei artiste, Roxana Ajder, Daniela Orban și Andrea Tivadar, sunt vădit înrudite pe plan sensibil. Dincolo de factura expresionistă (neoexpresionistă), leitmotivul expoziției este perspectiva feminină asupra unei lumi dinamice, al cărei ritm metamorfic e din ce în ce mai accelerat. Asistăm, în consecință, și la implicitele transformări, (sau chiar avataruri), ale personajului feminin. Roxana, Daniela și Andrea ne confruntă cu opinia lor asupra acestei transformări pe care o analizează din prisma unor ”spații” existențiale distincte.
”Spațiul” existențial pe care îl propune Roxana Ajder este unul elementar, nudul feminin. Nudul chestionează tot ceea ce înseamnă statutul femeii în societate; raportarea la nuditate ca stare naturală sau recuzită erotică trasând limita fragilă dintre ”nuditate și vulgaritate, artă și indecență”. Nudul contemporan e o imagine scindată între două dimensiuni – realitatea cotidiană și realitatea artistică. Aceste „radiografii” ale figurii feminine sunt transpuse într-un context cultural, însă, simultan, acesta este negat prin aspirația spre o reprezentare esențializată, ce transcende opinia publică sau personală, semnificând tot ceea ce poate fi identificat drept atribut feminin.
Daniela Orban ne relevă spațiul de mișcare al figurii feminine, abstract, natural sau artificial, material și, totodată, emoțional; dar, fiindcă circulăm în universul ființei sensibile, mereu liric. Dinamic și vibrant acest spațiu este unul experimental, definit prin tușe și accente cromatice, unde interiorul și exteriorul se suprapun, se resping sau se intersectează, accidental sau voit, construind o succesiune de peisaje abstracte.
„Rețelele” Andreei Tivadar cu împletiturile și tubulaturile lor lineare ne trimit spre cel mai nou și mai frecventat „spațiu” existențial, cel virtual, unde comunicarea interumană devine apanajul rețelelor sociale. Acesta e spațiul tuturor posibilităților, un teren ludic și colorat în care formele angulare ale masculinității se completează armonios sau, ocazional, se opun cu cele sinuoase ale femininului. Asemenea dinamicii relaționale, picturile sunt ritmate, traversate de jocuri optice, tensionări și frânturi, de pasaje line și intervenții energice, construite pe tonurile cromatice vii si strălucitoare ale paletei.
Dr. Lola Gabriela Scripor
Recent Comments