Fântânile Bucureștiului

Fântânile publice ale Bucureștiului o documentare fotografică care va fi publicată în cartea istoricului Volker Wollmann “Patrimoniu preindustrial şi industrial în România” la editura Honterus, Sibiu.

O parte dintre acestea sunt monumente istorice. În unele cazuri fotografiile au fost făcute în sezonul în care fântânile nu erau funcționale. Unele nu mai sunt deloc funcționale…

Foto Lucian Muntean, 2014

Fântânile arteziene cu apa colorata în roșu din Piața Unirii, 2007

Fântâna arteziană de la Universitate

Fântâna Zodiac se află în Piața Libertății, la intrarea principală în Parcul Carol I, din București, sector 4. Concepută de arhitectul Octav Doicescu, iar mozaicurile negre pe fond cenușiu, reprezentând zodiile, au fost realizate de sculptorii Mac Constantinescu, Dorin Pavel și August Schmiedigen. Fântâna a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al II-lea al României, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, care au durat de la 9 mai până la 9 iunie. La vremea aceea, piața se numea Piața Mareșal Joffre.

Fântâna cu copii realizată de sculptorului român Ioan Iordănescu (1881 – 1950). Monumentul, amplasat într-un mic scuar, se află la intersecția străzii Dionisie Lupu cu străzile Jules Michelet și Pitar Moș din sectorul 1 al capitalei.

Fântâna Sărindar. Cercul Militar este construit pe locul fostei mănăstiri Sărindar, la intersecția Bulevardului Elisabeta cu Calea Victoriei. În anul 1911 se realizează doar fundatia, iar construcția începe în 1912, pe un teren mlăștinos. Singura care mai pastraza numele fostei mănăstiri construite de Matei Basarab este Fântâna Sărindar.

Monumentul și fântâna Luigi Cazzavillan au fost construite în anul 1905 de sculptorul Filip Marin (1865-1928). Scuarul a avut configurație în manieră italiană, cu trasee geometrice, cu alei circulare și accese pe diagonală, străjuite de arbori columnari. Întreg ansamblul, împreună cu fronturile clădirilor din jur, este reprezentativ pentru Bucureștii începutului de secol.

Fântâna Patru Anotimpuri, situată pe Bulevardul Carol, este un monument cu valoare istorică, ce a fost renovat în 2010.

Izvorul Sissi Stefanidi, amplasat în anul 1927 în Parcul Cișmigiu din București, este o sculptură realizată de Ion Dimitriu-Bârlad.
Monumentul reprezintă o mamă, îndurerată de moartea fiicei sale, care toarnă apă dintr-un ulcior.Statuia a fost ridicată la cererea familiei Stefanidi, după moartea fiicei lor, Sissi, la vârsta de 21 de ani. Locul pe care este amplasată statuia aparținuse familiei Stefanidi și a fost donat către primăria orașului pentru construirea Noii Grădini.

Fântâna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol I, din București este un monument construit în anul 1870, într-o concepție neoclasică, din inițiativa și pe cheltuiala primarului Bucureștiului Gheorghe Grigore Cantacuzino, de arhitectul Al. Freiwald și sculptorul Karl Storck

Fântâna Miorița este situată pe Șoseaua București-Ploiești, în fața Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici. Construcția a fost executată în 1936, după planurile arhitectului Octav Doicescu, mozaicurile cu care este decorat monumentul sunt realizate de Milița Petrașcu.

Biserica Izvorul Tămăduirii sau Mânăstirea de la Cişmeaua Mavrogheni a fost construită la 1786 de Nicolae Petru Mavrogheni voievod şi soţia sa Maria Doamna, ca mulţumire pentru vindecarea de o boală incurabilă a fiicei acestora. După 1864, lăcaşul a slujit şi pentru cartier.
Fiind deteriorată, la 1794, a fost reparată de domnitorul Alexandru Moruzzi. În urma cutremurului din 1838 a fost reparată în 1847, suprimându-se turla de pe pronaos, adăugându-se un pridvor –ce a fost înlocuit în 1947 cu cel de astăzi. Reparaţii radicale s-au efectuat în 1890, apoi în 1902, în 1941 după cutremurul din 1940 când s-a dărâmat şi clopotniţa de la stradă, apoi în 1945 după bombardamentele din 1944.
În 1973, biserica a fost repictată de maestrul Costin Ioanid. Seismul din 1977 a afectat deasemeni acest monument, după care a fost reparat.