Zidaru “Plopi” @ Calpe Gallery, Timișoara

4 – 22 noiembrie 2014

Vernisaj marţi, 4 noiembrie 2014, ora 18.

Fragment din expoziția retrospectivă ÎNGERI, TRONURI, VOIEVOZI semnată Victoria și Marian Zidaru, prezentată la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești

Miercuri, 5 noiembrie, ora 18, la Biserca Sf. Vasile din Dumbrăviţa – prezentarea lucrărilor realizate pentru această biserică: Iconostas, Pantocrator, lampadar

“Elementul fundamental al artei Zidaru, responsabil de reacţia spontană şi determinantă (de simpatie sau de alergie) a publicului este caracterul moralizator şi politic al mesajului purtat de operele deloc inofensive. Arta Zidaru nu este doar bătătoare la ochi, ea bate la cap şi la suflet: este o artă-manifest, făcută să convingă şi să învingă, să dăscălească mintea în timp ce instigă ochiul. Exhortaţia este axa acestei arte, nu un simplu element de butaforie. Predica este piedica veritabilă pe care o resimt cei ce refuză şi contestă formula artistică Zidaru. Şi nu e de mirare – predica, discursul este insolit şi la bine şi la rău, atît în ceea ce are el pozitiv cît şi în ceea ce are negativ. Lauda în opera lor devine odă, chiar imn, cu tot ceea ce aduce acesta ca lirism dar şi ca retorism, la nivelul emfatic, chiar ca instrument ideologic (cum şi sînt imnurile, în esenţa lor), ori chiar propagandistic. La rîndul ei, dojana, în opera Zidaru, devine biciuire, condamnare, inflexibilă ca verdict şi sadică ca executare.” – Erwin Kessler, Trepte din cer
„Familia Zidaru este un exemplu aparte de grup/duet artistic din peisajul artistic românesc. Trăiesc și lucrează împreună (dar având idei distincte) de câteva decenii, au un stil vestimentar și de viață arhaic/ecologic și fac proiecte de anvergură, neobosiți, în ciuda tuturor piedicilor financiare sau birocratice.
Sorgintea operelor acestor artiști este una atipică, dar cu o puternică amprentă est-europeană de dinaintea modernității, construită voit fără resurse și citate culturale; se pare că nu vor să aparțină niciunei mode și refuză să se lase impresionați de istorie, cultură și figuri exemplare, cel puțin la nivel de stil și construcție a imaginilor/obiectelor. Ar fi foarte ușor să le trasăm un profil liniar, folosind instrumentele descriptive adresate unei caste religioase sau unor mistici, care, pentru a fi mai ușor de înțeles, sunt ornați cu epitete și cuvinte-cheie desprinse dintr-un generator de cuvinte potrivite. La o a doua privire atentă, putem spune că își extrag temele dintr-un izvor cultural comun al umanității, dar le dau o amprentă personală greu de încadrat într-un sistem pentru că și-au creat deja propriul sistem.” – Simona Vilău, septembrie 2014