Vernisajul   expoziției  “Grădina din vis – Visul din Grădină”, din cadrul celei de-a treia ediţii a  Simpozionului de Artă de la Grădina Botanică Jibou, a avut loc joi, 25 septembrie 2014, ora 18.00, la Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj,  în deschiderea Festivalului Artelor –  Muza Fest 2014 din Zalău.  Expun artiștii: Borgó – din Ungaria, Andrei Florian, Eugen Moritz, Radu Şerban, Florin Gherasim, Cristina Gagiu, Blanca Alina Pop, Lucian Muntean – din România.

Au luat cuvântul Președinte Consiliului Județean Sălaj Tiberiu Marc, Directorul Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău Corina Bejenariu,  muzeograful Szabo Attila, curatorul expoziției  Florin Gherasim și coordonatorul Simpozionului Radu Șerban.

Festivalul se va desfăşura în perioada 25 septembrie – 9 octombrie 2014, sub egida Consiliului Județean Sălaj, în organizarea Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, cu sprijinul Institutului Balassi – Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucureşti.

Resize of afis_simpozion_A2_EDIT

 

text Florin Gherasim, curatorul Simpozionului Arta în Grădină

Grădina din vis – Visul din Grădină
Ediţia a treia a Simpozionului Arta în Grădină a propus un concept tematic menit să motiveze şi să orienteze spre un numitor comun potenţialul, inspiraţiile creative ale artiştilor invitaţi. Oferind deschideri spre teritorii încă neexplorate ale oniricului şi ale unui topos ubicuu, fără coordonate carteziene, unde aici şi acolo nu mai înseamnă distanţă, separare, ci contopire, această provocare tematică se intitulează Grădina din vis – Visul din Grădină. Opt artişti au răspuns în moduri diferite provocării, dar creaţiile lor, realizate în timpul Simpozionului, alcătuiesc un microunivers, o fereastră spre lumea bucuriilor estetice.
Invitatul special la Simpozion, în acest an, este cunoscut sub numele de artist Borgó, din Ungaria. Crescut şi iniţiat în tainele artei la Târgu Mureş, oraşul natal, Borgó a urmat apoi studiile la clasa de pictură a Universităţii de Artă din Cluj. Acum este profesor de pictură la Colegiul din Eger şi un artist emblematic al generaţiei sale. Din prima zi, Borgó a declarat, la conferinţa de presă, că în Grădina Botanică din Jibou l-au fascinat, la prima vista, leii din piatră şi o anumită aripă a castelului. Aceste elemente au stat la temelia a ceea ce a creat la Simpozion. Opera lui Borgó este eminamente simbolică. La intersecţia cu lecturile despre viaţa privată la curţile şi castelele princiare, cât şi lectura romanului Totul în Grădină, al scriitorului englez Edward Elby, Borgó a visat că şi în castelul Wesselenyi trebuie să fi existat o incăpere a plăcerilor, unde puternicii zilelor de atunci, în reprezentarea metaforică a celor doi lei, vor fi petrecut întâlniri de taină, desfăţ şi amor. În alt plan al interpretării, pânzele sale, executate impecabil şi minuţios tehnic, într-o riguroasă ordine: desen, acrilic, ulei, disciplinate de legile simetriei, conţin elemente nelipsite în opera lui Borgó, integrate într-o codificare simbolică ce articulează un limbaj personal: axis mundi, axa care leagă sacrul cu profanul, nadirul cu zenitul, apoi spirala care închipuie dezvoltarea ciclică a lumii. Acestea, în filosofia lui Borgó, vor să spună că tot ceea ce se află Sus, se află, în oglindă, şi jos.
De la Cluj Napoca a venit Eugen Moritz, absolvent de pictură, dar integrat acum catedrei de Fotografie, Video, PCI a Universităţii de Artă clujene. Aşteptam să văd ce va face la Simpozion, după ce, la deschidere a spus că, pentru el, Grădina este un teritoriu al tentaţiilor sau, privită ca loc edenic, primordial, o provocare, pentru artist, de asumare a posturii de demiurg în raport cu propria creaţie. Eugen Moritz a urmat, aproape programatic, ce a afirmat în acele declaraţii. Pe perioada Simpozionului şi-a transformat încăperea într-un atelier de creaţie izolat, auster, închis ca Oul de la Facerea Lumii. Când găoacea s-a spart, artistul a scos la iveală cinci lucrări pictate în ulei, încă sclipind, noi nouţe, care reflectă, ca şi la Borgó, primele sale impresii la întâlnirea cu Grădina. În lucrarea intitulată Visul, motivul florii de cală, aşa cum l-a realizat Moritz, este cum nu se poate mai nimerit pentru interpretarea viselor, din perspectiva teoriilor psihanalizei freudiene. O altă lucrare se intitulează Visarea. Eu o interpretez chiar ca o raportare la Cosmogonie, mai precis la ziua a doua a Genezei, când Logosul voinţei divine a separat Cerul de Pământ.
Prezenţele feminine nu lipsesc pe lista de invitaţi ai Simpozionului. Blanca Pop este absolventă de pictură la Cluj. De mai mulţi ani lucrează, cu precădere, grafic design şi ne-a mărturisit că a primit invitaţia ca o provocare de a veni cu şevaletul şi pensulele. În pictura ei, energică, bărbătească, vie, se remarcă imediat vibraţia luminii şi energiile vivante emanate către privitor. Artista şi-a intitulat lucrările expuse Libertate şi, respectiv, Captivitate, ca manifest ecologic. Eu o văd pe Blanca Pop ca descinzând direct, fără genealogii interpuse, din puritatea fovilor. Exotismul cu care ea reprezintă zona japoneză din Grădina Botanică Jibou mă face să asociez reprezentările sale vizuale cu cele din paradisul fovilor, Tahiti.
O altă colegă prezentă la Simpozion este Cristina Gagiu, artistă care pictează cu acrilic, realizând efecte ce concură cu irizările şi luminozitatea picturii în ulei. Ea a introdus, între modele, pe cei care visează cu ochii deschişi: copiii, chiar copiii artiştilor. Cei pe care, în pânzele artistei, copiii călăresc şi călătoresc spre lumi imaginare sunt căluţi, dar, pentru că suntem la Jibou, aceşti cai au, nu-i aşa, capetele leilor din Grădina Botanică. O altă lucrare exprimă starea rezonantă a artistei la întâlnirea, în seara de flamenco, cu muzica chitarei lui Varga Andras. Coada păunului este, de fapt, învolburata rochie a vreunei dansatoare de fado, iar culorile tari, contrastante între cald şi rece, între fierbinte şi sideral, trec în registrul vizual complicatele arabescuri din registrul sonor al muzicii flamenco.
Fotografiile care, în expoziţie, reprezintă cartea mea de vizită ca artist (Florin Gherasim), au ca bază conceptuală tot dialogul expresiei vizuale cu alte arte: literatura, prin titlul parafrazat după un roman al lui Herman Hesse (Lupul de stepă) şi, respectiv, cu muzica, prin seria intitulată Fotografii pe muzica lui Varga Andras. Artistul şi spectatorii sunt metamorfozaţi, deopotrivă, în grifuri de chitară, semn al comunicării osmotice între interpret şi audienţă.
Lucian Muntean este un ardelean mutat la Bucureşti, în numele artei, am putea spune, cu trimitere la implicarea sa, dinamică şi eficientă, în promovarea, prin mediatizare pe noile media a evenimentelor din viaţa artistică şi a artiştilor contemporani, din toată ţara. Artist polivalent, în privinţa mijloacelor şi genurilor de exprimare, el a realizat, la Jibou, pe de o parte, lucrări de şevalet, expresie a unei priviri exterioare, dintr-un ochi visător aflat, aerian, deasupra Grădinii, un fel de hărţi imaginare. Pe de altă parte, Lucian a realizat o serie de lucrări din categoria mixed media, folosind hârtie manufacturată, ştampile, intarsii de mărci poştale vechi. Peste acest amestec compozit, intervenţia pensulei aşterne contururi de ierburi, care actualizează un fond de memorie afectivă a acestui spaţiu, Grădina Botanică din Jibou. Căci, obişnuit, prin formaţia universitară, să caute urmele fosile ale vieţii păstrate între straturile sedimentelor geologice, Lucian Muntean a cercetat în arhivele Grădinii, ajungând la ierbarele, colecţiile de plante presate între coli de hârtie, în urmă cu zeci de ani, de către domnul Vasile Fati cu elevii săi. Astfel, aceste remake-uri semnate Lucian Muntean pot fi interpretate şi ca un tribut adus cercetărilor de pionierat ale ctitorului acetstui loc minunat.
Influenţa ierbarului o aflăm, insinuată, şi in ceea ce a creat la Simpozion Radu Şerban, artist stabilt la Cluj dar cu obârşii sălăjene.. Dacă la ediţiile anterioare castelul întreg sau motive ale sale au fost constant prezente, recognoscibile în pânzele sale, în acest sejur artistul a pendulat între pânze dedicate peisajului,, din lumi mai mult visate decât concrete, şi aplecări de tip macro asupra unei frunze, a unui fir de iarbă, pe pânze relativ mici, în care influenţele ca pattern referenţial ale stampei japoneze sunt reperabile şi salutare.
Dar cel mai vizibil semn al acestei ediţii este lucrarea care va rămâne şi va înnobila spaţiul public al Grădinii, anume, instalaţia-obiect realizată de către artistul clujean Andrei Florian din ce i-a oferit chiar spaţiul Grădinii, devenit atelierul său: crengi, nuiele, bolovani, sârme, sfori. Ne aflăm pe tărâmul viselor. Instalaţia lui Florian, realizată parcă după desenele proiectelot lui Leonardo, închipuie, în intenţia artistului, chiar Luna, astrul nocturn care a stârnit înclinaţia spre reverie şi vis a poeţilor romantici. Dar această Lună cu formă de corabie, acostată la malul lacului din Grădina Botanică Jibou poate fi vehicolul ideal care să ne transporte şi să ne transpună în reverii nocturne, spre geografii imaginare, dorite, închipuite, visate. Este chiar mesajul transmis de toate operele create de către artiştii prezenţi la această a III-a ediţie a Simpozionului Arta în Grădină şi, totodată, starea în care am dorit să transpunem vizitatorii expoziţiei, îmbarcaţi, împreună cu noi, pe această corabie.

credit foto:  Lucian Muntean,  Florin Gherasim, Mira Mărincaș

 

Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

gradina din vis - jibou - zalau 01 gradina din vis - jibou - zalau 02 gradina din vis - jibou - zalau 03 gradina din vis - jibou - zalau 04 gradina din vis - jibou - zalau 05 gradina din vis - jibou - zalau 06 gradina din vis - jibou - zalau 07 gradina din vis - jibou - zalau 08 gradina din vis - jibou - zalau 09 gradina din vis - jibou - zalau 10 gradina din vis - jibou - zalau 11 gradina din vis - jibou - zalau 12 gradina din vis - jibou - zalau 13 gradina din vis - jibou - zalau 14 gradina din vis - jibou - zalau 15 gradina din vis - jibou - zalau 16 gradina din vis - jibou - zalau 17 gradina din vis - jibou - zalau 18 gradina din vis - jibou - zalau 19 gradina din vis - jibou - zalau 20 gradina din vis - jibou - zalau 21 gradina din vis - jibou - zalau 22 gradina din vis - jibou - zalau 23 gradina din vis - jibou - zalau 24 gradina din vis - jibou - zalau 25 gradina din vis - jibou - zalau 26 gradina din vis - jibou - zalau 27 gradina din vis - jibou - zalau 28 gradina din vis - jibou - zalau 29 gradina din vis - jibou - zalau 30 gradina din vis - jibou - zalau 31 gradina din vis - jibou - zalau 32 gradina din vis - jibou - zalau 33 gradina din vis - jibou - zalau 35 gradina din vis - jibou - zalau 36 gradina din vis - jibou - zalau 37 gradina din vis - jibou - zalau 38 gradina din vis - jibou - zalau 39 gradina din vis - jibou - zalau 40 gradina din vis - jibou - zalau 41 gradina din vis - jibou - zalau 42