Festivalul Solidarității Inter-comunitare “Pakivalo”
Contact: Drumul Sarabeni 101 – 125, cartier Giulesti, Bucuresti. Email [email protected] Website http://www.romanobutiq.ro Facebook: https://www.facebook.com/muzeulculturiiromilor/info
8 august 2013: “Solidaritatea se practică și se demonstrează” – sunt cuvintele prin care sociologul Nicolae Gheorghe, fondatorul mișcării romilor din România și unul dintre cei mai apreciați intelectuali romi din Europa, cu un an în urmă, când a părăsit această lume, ne îndemna să ne afirmăm calitatea de cetățeni ai României și ai Uniunii Europene.
Aceasta este provocarea de la care am pornit să ne imaginăm acest Festival al Solidarității Inter-comunitare, ca o punte între minortari și majoritari, copii și adulți, săraci și bogați, intelectuali și plebei, artiști și public spectator.
Nu vă alarmați: acesta nu este un eveniment de strâ ngere de fonduri, nu așteptăm de la dvs. donații, ci ceva mai mult și mai neprețuit – solidaritate, încredere, prietenie, adică doar să vă bucurați de ceea ce înțelegem noi astăzi prin solidaritate.
Este doar un început, pe care îl vom continua și în anii următori, de a-l comemora pe Nicolae Gheorghe, în vinerea de 8 August, în Drumul Săbăreni 101-125, sector 6, București, altfel decât cum este lumea deprinsă, tocmai pentru că lumea noastră are dreptul să se schimbe.
Iata ce va asteapta vineri la Festivalul Solidaritatii Pakivalo si planificarea evenimentelor:
10:00 – 13:00
Dezbateri despre filosofia Pakivalo si Nicolae Gheorghe
11:00 – 12:00
Atelier “Solidaritate si Cooperare” cu Orlando Neagoe
14:00 – 16:00
Atelier “Istoria Romilor pentru Copii” sustinut de Mariana Sandu
Repetitii Mahala Rai Banda si Amfifanfare
Conferinta de Presa
16:00 – 18:00
Atelier de pictura “Solidaritate”, in viziunea copiilor din Giulesti, sub coordonarea pictorului George Vasilescu
Zgomotul Darabanelor Giulestene
Atelier de bricolaj
Atelier de educatie timpurie pentru solidaritate si cooperare
Sesiuni gratuite de consultanta juridica oferite de CSJDO
Mestesuguri si povestea lor
Proiectii “Our School”, montaj Cristi Buceanu
17:00 – 18:30
Meci de Fotbal Ferentari – Giulesti
Repetitii Mahala Rai Banda si Amfifanfare
Demonstratii de street dance
19:00 – 19:20
Spectacol de teatru “Revolta in jungla” sub indrumarea actorului Sorin Sandu
19:25 – 19:40
Street dance
19:45 – 20:10
Spectacol de teatru oferit de RomActor
20:15 – 20:40
Acordeon Session cu Marian Mexicanu si fiul sau, Edi
20:45 – 21:00
Concert Amfifanfare (Franta)
21:05 – 21:40
Concert Mahala Rai Banda
21:45 – 22:00
Concert Mahala Rai Banda si Amfifanfare
Vă așteptăm să participați, alături de noi, la acest început. Cu solidaritate, încredere și prietenie. Adresa este Drumul Sarabeni 101 – 125.
Scop
Cunoasterea culturii romilor in randul celorlalte grupuri etnice europene, utilizand date si viata reala ca suport informational. rb2
Context
“Noutatea fenomenului politic rom se traduce prin faptul ca este slab cunoscut” (Kovats, 2003). Intre politici de sustinere si reactii rasiste, vizibilitatea crescanda a acestei populatii indelung marginalizata nu a adus nici imbunatatirea conditiilor lor de viata, nici recunoasterea mai buna de catre ceilalti cetateni. Sustinand cauze comune, liderii romi sunt la randul lor divizati intre o plaja larga de strategii, de la integrare pana la respingerea costurilor inacceptabile ale acesteia. Si comunitatile de romi sunt mai degraba divizate in ceea ce priveste credintele si atitudinile referitoare la “romanitudine” (Olivera, 2009).
Dincolo de politica si conditii de viata, pe agenda publica a liderilor romi si non-romi apare o reflectie cruciala si curioasa deopotriva: Cine suntem noi? Cine sunt ei?
Primul raspuns la aceste dileme este o neintelegere nelinistitoare si o lipsa generala de comunicare: cu cat devin mai „vizibili”, cu atat mai necunoscuti sunt. „In problema romilor, nimic nu este ceea ce pare a fi la suprafata” concluzioneaza acelasi Martin Kovats.
Concept
In acest context, proiectul unui Muzeu al Culturii Rome este o necesitate dincolo de „suprafata” vizibila a identitatilor rome. Proiectul nu are ca scop gasirea solutiilor sau afirmarea normativa a culturii si identitatii, ci isi propune gazduirea unui forum de comunicare inter si intra – etnica si, prin aceasta, sa faciliteze crearea unei mai bune (auto)intelegeri.
Muzeul intentioneaza sa paseasca dincolo de zidul invizibil al romilor-etnici si al culturii lor, depasind un discurs corect din punct de vedere politic si stereotipurile rasiale si fiind deopotriva atent la abordarile victimizatoare sau exceptionaliste. romanobjpg
Astfel, muzeul nu este conceput ca un muzeu al societatii si nici ca un muzeu de arta; nu este exclusiv etnografic, precum „Muzeum Romské Kultury” din Brno sau mai eclecticul „Muzej Romske Kulture” din Belgrad, dar nici ca institutie eminamente de sustinere, precum „Dokumentations und Kulturzentrum Deutscher Sinti und Roma in Heidelberg”; desi va pune in scena diferentele, el nu va avea o abordare de exoticizare si nici una asimilativa (Karp, 1991); dincolo de toate, intentioneaza sa fie un „forum” si nu un „templu” (Cameron, 1971).
Manageriat de reprezentanti romi, muzeul este, de asemenea, si un proiect comun al expertilor interesati de problematica roma.
Directie
In aceasta privinta, punerea in scena a „identitatii” este perceputa ca o traiectorie umana reflexiva, deschisa unor noi intrebari si dezvoltari. Firul rosu scenaristic este oferit de riturile universale de trecere, similaritati si diferente atat interne cat si externe. Aceasta traiectorie poate fi urmarita de vizitator in doua sensuri, intrand in cadrul expozitiei pe calea de acces a „Istoriei” sau pe cea a „Ospitalitatii”, aceste doua cai de acces putand fi folosite atat pentru intrare cat si iesire.
Patrunzand in muzeu pe intrarea „Istoriei”, principalele zone de interes vor fi:
Istoria – origini, migratie, harti istorice, mitologie si miturile originii, sclavia, holocaust etc
Rituri funerare si credinte
Rituri si obiceiuri de mariaj si inrudire
Puritate si pericol – trupul; Roma si Gagi
Rituri ale nasterii si obiceiuri
Spatii de locuire
Portretizarea „tiganului bun” – fascinatia romaneasca si europeana pentru viata romilor – galerie de arta si fotografie
Prezentul istoric: cartografie sociala a comunitatilor rome contemporane; noua migratie; istoria orala: obiecte domestice si istoriile lor
Ospitalitate
In afara acestui drum principal, alte cateva spatii modulare laterale, distincte, vor fi dedicate:
Holocaustului si deportarilor
Staborului
Aurului
Spatiului de documentare
Un spatiu permanent va fi oferit mestesugarilor romi si activitatilor si produselor acestora. Muzeul va organiza, de asemenea, expozitii tematice periodice, ateliere de mestesuguri si de dans, dezbateri, evenimente culturale, proiectii etc. Vor exista si un restaurant si un magazin propriu.rb3
Curatorii muzeului vor aduna permanent obiecte de la populatia roma si le vor inregistra marturiile, pentru a improspata permanent zona „istoriei orale”. Nu in ultimul rand, expozitia va fi mai degraba sugestiva decat descriptiva, evitand o patrimonizare prin aglomerare a unor artefacte reprezentative.
OBIECTIVE
Construirea primului Muzeu al Culturii Romilor din Romania si din Sud-Estul Europei
Promovarea cunostintelor legate de istoria romilor si mostenirea lor culturala
Crearea unui spatiu de comunicare inter-etnic si intra-etnic.
PARTENERI IMPLICATI
Partenerii implicati in proiect pana la aceasta data:
Asociatia „Romano ButiQ”
KCMC – K Consulting Management and Coordination
Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”
Primaria Sectorului 6 a Municipiului Bucuresti
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – Facultatea de Stiinte Politice
Asociatia Partida Romilor “Pro-Europa”
Agentia Nationala pentru Romi
Lista este completata de alte organizatii, guvernamentale sau nonguvernamentale, academice sau apartinand societatii civile care sustin proiectul.
Recent Comments