Duminică 24 noiembrie 2013, de la ora 11.00,
la Sala MICĂ în cadrul programului
CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL
IRINA MARGARETA NISTOR prezintă CONFERINŢA cu tema CINEMATOGRAFUL, SINGURA NEMURIRE ASIGURATĂ
Printre primele mari actriţe care au înţeles că a şaptea artă e singura care le va scăpa de cumplitul spectru al uitării a fost Sarah Bernhardt: Divina, care, cu riscul asumat al ridicolului începutului invenţiei fascinante, dar încă nesigure, a acceptat să fie o umbră mişcătoare, sacadată, încă din 1900, în Duelul lui Hamlet, unde, în plus, juca şi în travesti. Până în 1923, mai apare de câteva ori pe pânză, încheindu-şi cariera şi viaţa cu rolul ghicitoarei, al unei clarvăzătoare, aşa cum s-a dovedit a fi în curajoasa sa decizie de a apărea pe marele ecran.
Câţiva ani mai târziu, avea să-i urmeze exemplul compatrioata noastră, cu o strălucită carieră teatrală, la Paris, pe cele mai importante scene – Elvira Popescu, devenită Elvire Popesco. Născută pe 10 mai 1894, cu un an înainte de descoperirea epocală a Fraţilor Lumière, avea să trăiască aproape un secol, în care a jucat, la debut, încă din 1912, în Independenţa României şi, mai apoi, în filmele celebrilor Carmine Gallone, Julien Duvivier, Sacha Guitry, Abel Gance şi René Clément, acesta din urmă oferindu-i partitura din În plin soare (1959), alături de cel care îi va purta o nesfârşită recunoştinţă, mărturisindu-şi marele respect pentru cea care i-a călăuzit paşii în teatru: fermecătorul Alain Delon, pe care l-am redescoperit cu toţii anul acesta la Cannes şi pe care îi veţi putea vedea la TNB, duminică, 24 noiembrie, într-o copie recent restaurată, a unei pelicule cult.
Sir Laurence Olivier „profită” la rândul său de soluţia prin care îşi va păstra memorabilele interpretări shakespearene, pe care, în parte, le va şi regiza.
Cu timpul, însă, moda se răstoarnă. Actori deja faimoşi din filme tânjesc după fascinaţia întâlnirii cu publicul, privirile şi mai ales aplauzele sale. Un exemplu grăitor, cântător şi încântător: Woody Allen şi concertele sale de jazz.
Despre Irina Margareta Nistor :
Născută la 26 martie 1957, în Bucureşti, Irina – Margareta Nistor termină în 1980, ca absolvent de franceză – engleză, Universitatea din Capitală, având ca subiect, la lucrarea de diplomă, Cocteau şi Poezia cinematografică. Din acelaşi an, începe să traducă la Cinemateca Română şi să lucreze la Televiziune, unde subtitrează peste 500 de pelicule, este redactor şi apoi realizator al emisiunilor: Video-Ghid, Serialul Serialelor şi Ecranul, Perpetuum Mobile (pentru RomSat, unde este director de programe la o firmă americană), Film Puzzle (pentru TVR2) sau Lexicon cinematografic, Universul desenului animat ori De la benzi desenate la fotograme animate, la TVR. Dublează, pe video, peste 5000 de filme din engleză, franceză şi italiană, între 1985-1996 (despre care se face un documentar de către o echipă de la Londra, cu co-producător român, Chuck Norris versus comunism).
Concepe o serie de cine-documente Istoria se repetă despre anii 1957, 1958, 1959, face un portret Toma Caragiu şi un film studiu despre Impactul serialului Dallas asupra românilor. Urmează cursurile Seminarului de la Salzburg şi participă la 8 ediţii ale Forumului European de Cinema şi Televiziune.
Realizează, în 1993, în franceză, pentru canalul internaţional TV5, programul Cinematografia românească după 1989.
Ia interviuri unor personalităţi precum Giuliano Gemma, Bernard Pivot, Alan J. Pakula, Frédéric Mitterrand, Rutger Hauer, Sam Karmann, Park Chan Wook, Anthony Minghella, Yann Tiersen, Jean-Claude Carrière, Julie Délpy, Grace Zabriskie, Pim Van Hoeve, Michael Nyman, Bruce Beresford, Peter Greenaway, Charles Aznavour sau Francis Ford Coppola, fraţii Dardenne, Carole Bouquet, Isabelle Huppert, K. Zanussi, Ken Loach, Istvan Szabo şi numeroşi ambasadori acreditaţi la Bucureşti. Comentează, din studio, în direct, premiile César, decernările de la Cannes, inclusiv anunţul câştigării Palme d’Or-ului de către Cristian Mungiu şi Oscarurile, BAFTA, EMMY, dar şi Tribut Eroilor – spectacol în memoria victimelor de la 11 septembrie.
Filmează, la faţa locului, festivalurile de la Karlovy-Vary, Reims, Stockholm Montreux, comentează pentru radio şi televiziune şi presa scrisă de la Cannes, Berlin, Namur, Tokio, San Sebastian, Chişinău, Montreal, Londra, Roma şi Veneţia.
A fost redactor-şef al revistelor Cinema Paradis şi Avanpremiera. Colaborează la diverse ziare şi reviste (Evenimentul Zilei, TV Mania, România Literară, Observator Cultural, Cotidianul, Almanahul Caţavencu, Privirea, România Liberă, Gazeta Teatrului, Ciao şi în prezent LiterNet, Adevărul.ro, Timpul de la Iaşi, Ralix şi Pagini româneşti din Noua Zeelandă).
Traduce peste 90 de cărţi, inclusiv dicţionare, piese de teatru şi romane. Participă, ca expert, cu o comunicare, la Congresul Traducătorilor din audio-vizual organizat de UNESCO, la Strasbourg, în 1995. A pregătit un lexicon al cineaştilor români născuţi în afara graniţelor, introducerea la albumul despre Afişul filmelor româneşti, pe care îl traduce integral în franceză, a fost consilier HBO şi membră în mai multe comisii CNC, pentru scenarii.
În 1995 este membru în juriul Festivalului Dakino şi în 1996 director artistic la Festivalul de la Costineşti. Din 2002 este în juriul de preselecţie al Festivalului Internaţional de Film Dakino şi din 2007 la Anonimul. Co-organizează festivaluri de film românesc la Bordeaux şi de 6 ani la Montreal. Este membră în diverse jurii la Festivalurile din ţară şi străinătate, prezintă pelicule şi susţine sesiuni de Q &A.
A făcut parte din Comitetul Director al Fundaţiei SOROS, din România şi este Preşedinte onorific al Fundaţiei Vodafone.
De nouă ani şi jumătate concepe şi moderează emisiunea Vocea filmelor, iniţial pe Radio Total şi apoi pe Radio Guerrilla. Din ianuarie 2013, are rubrică de cinema, de două ori pe săptămână, marţea şi joia, la Neaţa cu Răzvan şi Dani, pe Antena1.
În 2006, publică o carte despre mentorul ei, ilustrul critic român de cinema, sub titlul Magistrul – Povestea bis a maestrului D. I. Suchianu.
Ţine de mai mulţi ani un master-class despre istoria filmul românesc, în engleză, pentru cursurile de vară pentru viitori diplomaţi şi traducători, organizate de ICR, la Braşov.
A predat engleza la Conservatorul din Bucureşti între 1991-1996. Este membră UCIN, şi se ocupă de selecţionarea filmelor proiectate la Cinema Studio, participând, anual, la întâlnirile Europe Cinéma, de la Cannes.
Din 2012 este Directorul Festivalului Internaţional de Psihanaliză şi Film de la Bucureşti, o replică a celui de la Londra.
♦
Pentru mai multe informaţii legate de bilete:
021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)
Recent Comments