Ultima Revoluție Analogică, O cutie a Memoriei @ Make a Point

Ultima Revoluție Analogică, O cutie a Memoriei

Curatori: Ștefan Constantinescu, Xandra Popescu

Artisti: Ștefan Constantinescu (România/Suedia), Peter Forgacs (Ungaria), Zuzanna Janin (Polonia), Via Lewandowski (Germania), Karen Mirza and Brad Butler (Marea Britanie), Liliana Moro (Italia), Deimantas Narkevicius (Lituania), Yves Netzhammer (Elveția)

Locatie: Make a Point – Postavaria Romana, Sos. Morarilor nr. 1, Pantelimon

Vernisaj – Joi, 2 februarie 2012, ora 17

Performance ora 18, Tratatul internațional pentru instaurarea păcii mondiale (Larisa Crunteanu) – O replică perfomativă și poetică la tulburările din ultima perioadă.

Program de vizitare: 2 – 9 februarie 2012, joi-duminica, 17-19:30.

Make a Point

Postăvăria Română, Șos Morarilor 1

http://makeapoint.ro/point/home_ro.html

Joi, 2 februarie 2012 va avea loc la Make a Point vernisajul expoziției Ultima Revoluție Analogică, O cutie a Memoriei. Proiectul a fost prezentat la cea de-a 54-a ediție a Bienalei de la Veneția, în cadrul Romanian Cultural Resolution-documentary, în perioada 1 Septembrie – 27 Noiembrie 2011.
Ultima Revoluție Analogică, O cutie a Memoriei reunește 7 artiști europeni deopotrivă din Est și din Vest, care reflectă asupra conceptelor de revoluție și diviziune geo-politică. Expoziția prezintă sub forma unei instalații o serie de lucrări video realizate de Ștefan Constantinescu (RO/SE), Peter Forgacs (HU), Zuzanna Janin (PL), Karen Mirza&Brad Butler (UK), Deimantas Narkevicius (LT) si Yves Netzhammer (Elveția); o lucrare audio a artistei Liliana Moro (IT) și o sculptura semnată de Via Lewandowski (DE).
Dacă valul de schimbări care a cuprins Nordul Africii și Orientul Mijlociu este cunoscut sub numele de Revoluția Digitală, evenimentele din 1989 pot fi grupate sub titlul generic de Revoluție Analogica. Pentru revoluțiile zilelor noastre, libera circulație a informației funcționează ca un catalizator al revoltei sociale. În cazul revoluțiilor din 1989, televiziunea este cea care a jucat un rol esențial, realizând primul contact între doua lumi separate. Acest proiect a reflectat asupra relației dintre evoluție tehnologică si revoluție, iar la un nivel mai profund, asupra ideii de diviziune prin politica zidurilor și granițelor.

Prin reconsiderarea trecutului, inițiatorii proiectului deschid calea pentru o dezbatere mai largă despre politica granițelor. La douăzeci de ani după căderea Zidului Berlinului, alte ziduri și bariere rămân în picioare sau sunt construite în diferite părți ale lumii.

…

Romanian Cultural Resolution-documentary este un proiect inițiat de Adrian Bojenoiu și Alexandru Niculescu și produs de către Centrul pentru cultura contemporana Club Electro Putere din Craiova. RCR documentary este o platforma de documentare și cercetare a contextului artistic contemporan din România recentă, urmărind soluțiile și tendințele pe care artele vizuale le-au dezvoltat în ultimii ani.

…

Stefan Constantinescu (1968) este artist visual si cineast. In 2010 a participat la Bienala de la Bucuresti cu instalatia “Un Albastru Infinit”, realizata din pictura si fotografie. In 2009 a reprezentat Romania la Bienala de la Venetia, cu filmele Passagen si Troleibuzul 92. In 2009 a regizat impreuna cu Julio Sotto filmul Dacia,dragostea mea, un portret al tranzitiei Romaniei de la comunism la capitalism, prin povestea automobilului Dacia, o emblema a Romaniei Comuniste. In 2008 a realizat cartea pop up, Epoca de Aur pentru Copii, o carte despre istoria recenta a Romaniei.

Xandra Popescu (1980) este dramaturg, artist video si curator. Lucrarile ei adreseaza teme precum: creativitatea anonima, auctorialitatea si intimitatea in economia cunoasterii. A sudiat Stiinte Politice si Scriere Dramatica. Una dintre lucrarile sale curatoriale: “Chiar daca nimeni nu te vrea, eu te voi iubi mereu”, a fost prezentata la Venetia in Noua Galerie a Institutului Roman de Cultură si Cercetare Umanistica.

Peter Forgacs (1950) este un artist media si producator de film independent din Budapesta. Este cunoscut pentru seria sa de filme si instalatii “Private Hungary”. Aceasta serie are la baza filme de amator realizate intre 1920-1980, care documenteaza cursul unor vieti obisnuite care urma sa fie tulburat de o extraordinara trauma istorica. A debutat international cu filmul “Familia Bartos” in 1988. Intre 2000 si 2002 Peter Forgacs a fost in rezidenta la The Getty Museum/Getty Research Institute din Los Angeles unde a realizat instalatia Danube Exodus: Rippling Currents of the River. In 2009 Peter Forgacs a reprezentat Ungaria la Bienala de la Venetia expunand instalatia Col Tempo- The W. Project.

Zuzanna Janin (1961) realizeaza sculpturi, instalatii, video, fotografie si performance. In lucrarile sale ea abordeaza teme precum spatiul, memoria, timpul si tranzitia. Intre 2009 si 2010 a lucrat la o serie de instalatii video intitulata “Majka from the Movie”. Seria este compusa din episoade non-narative care au la baza serialul de televiziune polonez Madness of Majka Skowron, Zuzanna Janin a interpretand in copilaria sa personajul principal al acestui serial. Astfel in “Majka from the Movie”, adolescenta Majka Skowron evadeaza din serial si vagabondeaza printr-un caleidoscop de cadre din televiziune si cinema din anii 70 pana in prezent.

Via Lewandowsky (1963) a participat in 1992 la Documenta IX. In 1995, lucrarile sale adeseori critice si provocatoare i-au adus Premiul de Arta al Leipziger Volkszeitung. In 2005 a castigat Premiul Criticii “pentru Arta Vizuala”. Via locuieste si lucreaza in Berlin, in prezent fiind artist in rezidenta la Villa Massimo din Roma.
Karen Mirza si Brad Butler lucreaza impreuna din 1997. Activitatea lor are la baza colaborarea si dialogul. Aceasta se manifesta printr-o practica diversa precum film, instalatie, fotografie, performace, publicatii si proiecte curatoriale. Activitatea lor se angajeaza in problematizarea unor concepte precum “colaborarea”, “participarea”, “rasturnarile sociale” si rolul traditional al artistului ca producator si cel al publiculu ca receptor. Proiectul lor actual “The Museum of Non Participation”, comisionat de catre Art Angel, propune un muzeu conceptual geo-politic format din gest, imagine si bariere de limbaj.

Liliana Moro (1961) traieste si lucreaza in Milano. In 1989, impreuna cu alti artisti, a fondat Via Lazzaro Palazzi in Milano, care s-a inchis in 1993. In 1992 a fost invitata de Jan Hoet sa participe la Documenta IX in Kassel si a participat in sectiunea Open Section la Bienala de Atârta de la Venetia din 1993. A participat la importante expozitii de grup ptrintre cares „Italics”, curatoriat de catre Franesco Bonami in Palazzo Grassi precum si „Save Venice” la Magazzini del Sale la cea de-a 53-a Bienala de la Venetia.
Deimantas Narkevičius (1964) este artist si cineaste stabilit in Vilnius. Asa cum a declarat in numeroase randuri filmele sale sunt intr-o oareare masura sculpturi extinse. Adeseori acestea sunt adaptate spatilui de expunere, iar din punct de vedere thematic, pleaca dela circumstate personale foarte specifice. Lucrand in formate diferite de film, acesta insereaza de multe ori fragmente din alte medii – desen, fotografie si media. El a castigat recunoastere larga pe scena artei internationale si a reprezentat Lituania la cea de-a 49-a Bienala de Arta de la Venetia, in 2003.

Yves Netzhammer (1970) este un artist elvetian care traieste si lucreaza in Zurich. Lucreaza cu instalatii video, proiectii de diapozitive, desene si obiecte. In 2007 a reprezentat Elvetia la Bienala de la Venetia impreuna cu Christine Streuli. In 2003 si 2005 a participat la Moving Image Biennial in Geneva. Lucrarile sale fac parte din colectii precum: FRAC – Nord-Pas de Calais, Dunkerque, FRAC – Provence-Alpes-Côte d’Azur, Marseille sau Stiftung Wilhelm Lehmbruck Museum din Duisburg.