La sfârşitul anilor ’40, simultan în Anglia şi în S.U.A., Adrian Hill, artist şi Margaret Naumberg, psiholog au folosit expresia „art terapie” pentru a-şi descrie munca. Dacă Adrian Hill a descoperit beneficiile art terapiei experimentând direct prin desen şi pictură în timp ce se refăcea după o tuberculoză, Margaret Naumberg, în practică sa, a văzut imaginile create drept o formă de comunicare simbolică între pacient şi terapeut.

Cei doi pionieri ai art terapiei, cel mai probabil datorită diferenţelor de formare anterioară precum şi a modului în care au descoperit virtutiile terapeutice ale art terapiei, aveau perspective diferite: Hill promova arta ca terapie în timp ce Naumberg vorbea despre folosirea artei în terapie.

Cei doi considerau că valoarea art terapiei constă în „absorbirea completă a minţii (şi a degetelor) ce permite eliberarea energiei creatoare, deseori inhibată în pacient” (Adrian Hill) respectiv „eliberarea inconştientului prin mijloacele exprimării artistice spontane” (Margaret Naumberg).

Aceste diferenţe iniţiale au generat dezvoltarea ulterioară a art terapiei în două moduri de percepere şi practică diferite: folosirea artei ca terapie şi (psiho)terapie prin artă. Prima perspectivă pune accent pe virtutiile vindecătoare ale artei în timp ce a doua promovează importanta relaţiei terapeutice ce se formează între terapeut, client şi produsul artistic al celui din urmă.

Aceste distincţii au condus la numeroase dezbateri în lumea art terapeuţilor privind locul şi modul în care apare efectul terapeutic: datorită procesului creativ în sine, datorită relaţiei terapeutice, sau, aşa cum cei mai mulţi art terapeuţi consideră acum, datorită unei subtile şi complexe relaţii între cele două.

În art terapie această dinamică este numită deseori „relaţie în triunghi”: client, produs şi art terapeut.

În funcţie de necesităţile concrete, se poate pune un accent mai mare sau mai mic pe una dintre lăaturi, în cadrul aceleiaşi şedinţe sau pe parcursul procesului terapeutic.

*scris de Mihai Albu, art terapeut, Safe-Place.ro
bazat pe articolul „What îs Art Therapy?” – Edward Ch. Palani, 2004

foto: Evgeny Tokarev, Dreamstime.com