Semnele acestei noi viziuni artistice despre istorie, realitate şi criză, au primit în România numele de realism socialist-capitalist, concept lansat de artistul plastic Eugene Al Pann şi scriitorul Bogdan Dumitrescu printr-o expoziţie la Chelsea Art Museum din New York (care poate fi văzută acum la galeria ArtXpert din Bucureşti).
O odă adusă unui Dinu Patriciu înconjurat de copiii din fundaţia lui de binefacere, care îi întind buchete uriaşe de flori, Dan Voiculescu răsfoind alături de nepoţii săi paginile unei cărţi, imagini întocmai celor din panoplia estetică comunistă, transpuse într-un cadru capitalist, dar şi zeci de lucrări avându-l în centru pe “pop icon-ul României anilor ’80”- 9 reflexii ale lui Ceauşescu, Omagii lui Ceauşescu, Execuţia lui Ceauşescu – artistul Eugene Al Pann este democrat în viziuni, cu atât mai mult cu cât “fie el socialism sau capitalism, personajele sunt aceleaşi”, ca să nu mai vorbim de faptul că “ideologiile s-au diluat până la comuniune: stânga îşi produce baza financiară exploatând liniştită mase muncitoare, populismul dreptei este pe de-a-‘ntregul proletar”.
“În România, arta de propagandă realist socialistă a fost în exclusivitate bazată pe ode. Ca o reacţie firească, de continuitate, evoc scene de viaţă ale «potentaţilor» zilei, în cadru contemporan”, spune artistul Eugene Al Pann.
sursa: evz.ro
In cazul Omagiilor lui Ceausescu, comanda pictorului in general era platita de beneficiar sau oamenii lui, in cazul celor 2 cred ca nu…
da poate cumpara voiculescu si patriciu pastisele astea acum daca tot le au si in bucuresti (apropos chelsea art museum e o gluma nu un muzeu), acum multi ani au facut o expo la simeza tot felul de aritsti tineri cu gigi becali, cica erau tablouri critice, pana la urma o venit soferu lui becali si a cumparat cateva din tabourili critice pentru patron. deci numai succesuri pentru artisti romani. socialismul se baza pe comanda de stat la artisti, acum artistii in capitalism picteaza in sensul de a lucra la oferta creand in felul asta cererea. tipic capitalist. nici vorba de realism. ci speculativism ieftin.