Criticul de arta spaniol Antonio Calderon & Artejescal se afla pentru a doua oara in Romania pentru a  realiza o serie de interviuri video in cadrul unui proiect de promovare a artistilor romani in Spania.

Antonio Calderon s-a intalnit cu echipa Modernism la Bucuresti. Au participat: Oana Ionita, Cosmin Nasui, Cristi Farcas, Lucian Muntean, Daniel Sur (ICR), scriitorul Constantin Ciubotaru si pictorul Tudor Serbanescu.

articol de Constantin Ciubotaru

Al patrulea Apostol!

Am citit în Biblie că sunt patru apostoli. Apoi în Vieţile Sfinţilor că pe data de 13 iulie a avutloc Soborul Sfinţilor, Slăviţilor  şi întru tot lăudaţilor Apostoli, celor 12, dar sunt enumeraţi 24…

Noi ne-am oprit la un alt fel de Apolsoli şi am vorbit despre trei Şi la Niram Art desigur că sunt mai mulţi, dar eu am avut legături mai directe cu…patru.

Ştiţi ceva despre existenţa liniilor astrale ale fiecărui individ? Credeţi că în destinul nostru sunt trasate linii de întretăiere cu indivizi din diverse colţuri de lume?Că e posibil să te întâlneşti cu cineva la Roşiori şi apoi la…Madrid. Sau cineva din Spania să-ţi spună la Grandada că sunteţi conjudeţeni?

Eu nu găsesc altă explicaţie că l-am întâlnit pe Teo la Roşiori, apoi la Alexandria, apoi la Madrid, la Parla, la Bucureşti sau în … Craiova, şi că pe tot acest traseu cu noi va fi Antonio Calderon de Jesus!

La Roşiorii de Vede domnul Antonio mi-a spus că dintre toţi artiştii mie-mi oferă locul unu! I-am replicat că şi eu procedez la fel: Când am Revederi cu foştii absolvenţi la spun că ei au fost cei mai cei. De obicei aplaudă, iar eu completez: „Aşa le spun tuturor celor cu care ne întâlnim după o anumită prioadă de timp!”

Domnul Calderon m-a cam lăsat cu gura căscată. Eu credeam că este pictor şi că a vorbit despre mine din complezenţă. Când a avut loc lansarea m-a uimit prin conexiunile cu scriitori francezi, spanioli şi americani, prin comparaţii între personaje şi situaţii din cuprinsul romanuluii meu şi nota S.F din contemporanietate. Cuvântul dumisale  (Domniţa Ariadna mi-l tălmăcea în româneşte). Şi că a fost premiat de  NIRAMART pentru strădania concretă de popularizare a picturii româneşti în Spania şi în lume…

Vorbeam de acele ciudate linii astrale ale destinelor noastre. După fix două luni l-am avut oaspete la propriu şi la figurat pe domnul Antonio Calderon, cu care am cutreerat Bucureştiul şi… Craiova.

La Bucureşti l-am rugat să ne fie oaspete, ne-a refuzat politicos, pretextând că ne deranjează, că este ferm decis ca să se stabilească la un hotel. În timp ce domnul Teo şi noi, Ciubotarii,  încercam să-l convingem că nu este cazul, Vali a întrebat de câte stele să fie hotelul. A spus că nu contează, dar că a locuit de la trei în sus…

Vali a lipit pe uşa de la etaj „firma” HOTEL GABI şi a desenat cinci stele.

– Dacă vreţi mai pumem, vă rog să cereţi ce altceva vi se oferă la celelalte hoteluri!

Aşa am avut posibilitatea şi plăcerea de a cunoaşte un om admirabil, de a sta de vorbă despre artă, despre politică,despre viaţă. Între timp eu m-am „docomentat” asupra activităţii domniei-Sale, am citit ce scrie pe net, am văzut sidiurile unde erau prezentate personalităţile care au primit Premiul NIRAM pentru anul 2010.

Antonio Calderon de Jesus, critic de artă. Dar mai ales Promotor al picturii româneşti contemporane în Spania!

„Omul şi artistul. Ne-a spus dumealui, sunt două identităţi deosebite. Pe care, din nefericire, în lumea artelor plastice, a artei în general criticii şi cei care au legătură cu pictura le amestecă. E la fel de mare greşeala ca aceea când se amestecă două soiuri de vin. De obicei obţinem un CARCALETE: În artă, la aprecierea talentului unui artist se întâmplă ca una să ajute celeilalte, dar şi s-o prejudicieze.Am colindat cam o treime din România: Iaşi, Botoşani, Suceava, Bucureşti, Alexandria şi Roşiorii de Vede. Acum am „descoperit „ altă latură din Bucureşti, Craiova, Slatina şi…sper să ajung prin Banat, prin Ploieşti.Sper să realizez o expoziţie de pictură la Madrid cu ce are România mai bun. Apoi  să fac un film…

Vă fac o mărturisire: am pregătit o expoziţie rusească, am fost invitat la ei să le fac o vizită. Le-am spus că pentru moment trebuie să-i refuz. Fiindcă merg în România.

– Tu eşti nebun, mi s-a reproşat. Ce să cauţi acolo unde nu e nimic?

– Scuzaţi, le-am spus. Eu am mai mers în România şi am constatat că „acolo” este CEVA cu mut mai mult decât credeţi voi. Sunt sigur că nu peste mult timp Marile Galerii de Pictură din Lume se vor interesa de pictura românească. Au acolo valori care o să vă cam uimească . Şi nu numai în pictură, ci şi în muzică,  literatură. Deja noi am avut câteva expoziţii cu artişti români, am tradus în spaniolă cărţile unora, am asistat la concerte care au uluit lumea. Le-am mai dat un exemplu „fraţilor voştri mai mari, care 50 de ani v-au ţinut sub cisma roşie a ideii că la români şi alte popoare nu există nimic: la un concurd de coregrafie cu 400 de candidaţi s-au calificat patru persoane, una fiind o româncă. Românii nu sunt cunoscuţi în lume, a venit vremea să iasă din bârlogul lor.Eu asta vreau să fac. De ce? Pentru că sunt îndrăgostit de adsevărata artă şi că acolo am găsit pictori talentaţi, fantastici, unii cred că se apropie de geniu. Ei vor veni cu ceva nou în peisajul obosit al picturii europene de moment.

Spania se bucură că le poate oferi şansa asta! Aş vrea să mai fac o precizare. Va fi greu. Avem nevoie de sprijinul Muzeelor şi a Galeriilor de Artă, a tuturor factorilor culturali şi politici. Aceştia pot şi trebuie să sprijine arta! Cunosc mulţi critici de artă din lume şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Majoritatea nu ştiu nimic despre fenomenul românesc! De aceea avem si vom mai avea situaţii de negare totală a artei depre care uneori nici nu VREM să ştim că există, că este superioară altor ţări, chear şi celor cu tradiţie.

Mai trebuie să subliniez că noi ne-am apucat efectiv de treabă. Am acordat o serie de premii, am facilitat multor pictori posibilitatea de a deschide în Spania expoziţii.

Şi încă ceva! Să nu se creadă că este vorba numai de tinere talente. Noi ne ocupăm şi de cei care au fost, care s-a dovedit că au talent. Ni s-a părut uluitoare „redescoperirea” doamnei Barcan. Într-un cămin de bătrâni din Bucureşti trăieşte soţia poetului suprarealist Ştefan Roll. Are 102 ani şi este una dintre cele mai mari surprize…Medi Wescler Dinu.  Pentru a-i înmâna premiul de pictură oferit de NIRAMART. a venmit în România chiar Domnul Preşedinte al ascestui alt Institut Cultural Român din Spania, domnul, Manuel Fuentes Cabrera, doamna Sanda-Barolti, domnul Teo Şerbănescu şi noi l-am invitat pe scriitorul Constantin Ciubotaru, căruia NiramART i-a publicat o carte în limba spaniolă. Criticul de arta spaniol Antonio Calderon se afla pentru a doua oara in Romania pentru a  realiza o serie de interviuri video in cadrul unui proiect de promovare a artistilor romani in Spania. Antonio Calderon s-a intalnit cu echipa Modernism la Bucuresti. Au participat: Oana Ionita, Cosmin Năsui, Cristi Farcas, Lucian Muntean, Daniel Sur (ICR), scriitorul Constantin T. Ciubotaru si pictorul Tudor Serbanescu.

A trecut apoi prin Craiova unde i-a fost dat să asculte un student la Conservatorul Superior de muzică din Malaga, craiovean prin naşterea, care a susţinut un Concert de chitară flamenco. (Alexandru Munteanu) Apoi prin gazdele noastre, domniiFlorin Rogneanu, direcorul Mutezului de Artă din Craiova şi a domnului G. Smarandache, directorul Centrului de Cultură din Craiova a luat legătură cu arta oltenească, conduşi fiind de pictorul Segărceanu Iulian , au vizitat atelierele unor pictori din localitate, Muzeu de artă, oraşul.

Domnului Antonio Caldoron şi celor care-l însoşesc li s-au urat „Drum bun!” spre Slatina şi spre celelalte obiective propuse!

Tudor Serbanescu (stanga), Antonio Calderon, Cosmin Nasui, Cristi Farcas, Oana Ionita, Daniel Sur


Tudor Serbanescu (stanga) , Antonio Calderon, Cosmin Nasui, Cristi Farcas, Oana Ionita, Lucian Muntean, Daniel Sur

Constantin Ciubotaru (cu cei doi fii), Tudor Serbanescu , Antonio Calderon, Cosmin Nasui, Cristi Farcas

Clubul Taranului Roman, joi 15 iulie 2010, Bucuresti

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.