Avigdor Arikha (n. 28 aprilie 1928, Rădăuţi – 29 aprilie 2010, Paris) a murit de cancer săptămâna trecută în aparmanentul său din Paris. Complet ignorat pe scena artei româneşti, artistul reprezentat de Marlborough Gallery din New York a fost un important pictor, gravor, ilustrator de cărţi şi istoric al artelor, activ după cel de-al doilea război mondial în Istrael, S.U.A. şi Europa de Vest. Creaţia sa acoperă o jumătate de secol, direcţiile pe care le-a abordat fiind foarte variante. Există, totuşi un numitor comun: sentimental anxietăţii şi al terorii pe care memoria le-a păstrat vii din experienţa lagărelor naziste din Transnistria. La 12 ani, Avigdor Arikha a fost deportat împreuna cu familia în lagărele deschise pe teritoriul Ucrainei. Copilul a supravieţuit experienţei traumatizante folosind functia cathartica a operei de artă. Într-un caiet primit de la un soldat, Arikha a documentat experienţa lagărului desenele reprezentând execuţii prin împuşcare, cadavre aruncate la groapa comună etc.
desen documentar din lagăr
© Institutul Yad Vashem
La 6 martie 1944 Arikha a părăsit definitv România. Ajuns iniţial în Palestina se înscrie după doi ani la şcoala de artă Bazalel din Ierusalim, iar în’49 artistul s-a mutat la Paris cu o bursă de studii pentru Ecole des Beaux Arts. În paralel studiază filosofia la Sorbona. Şi-a început cariera în anii ’50 abordând expresionismul abstract pe care îl abandonează după un deceniu în favoarea artei figurative. Prieten apropiat cu Samuel Beckett, Avigdor Arikha a devenit cunoscut datorită portretelor pe care i le-a realizat dramaturgului irlandez. Galeria de portrete semnate de Ariaga include un număr mare de personalităţi, printre care regina Angliei, Catherine Deneuve sau poeta Anne Atik, cu care artistul s-a căsatorit în 1961. Lucrările sunt sunt păstrate în nenumărate colecţii publice (MoMA, National Gallery, Institutul Yad Vashem, Muzeul Thyssen etc.) şi private.
Regina Elisabeta
© National Gallery
Recent Comments