Discuția, moderată de istoricul de artă Cosmin Nasui, are ca subiect pe cuplul de artiști și profesori Judit și Gheorghe Crăciun, figuri esențiale pentru Centrul Artistic Baia Mare, fiind parte din istoria artistică și profesională a orașului. Nasui, care este el însuși un fost elev al acestora, alături de o serie de alți artiști de referință (precum Robert Strebeli, Cristi Farcaș, Mircea Suciu, Cantemir Hauși), folosește ca prilej de discuție lansarea unui album cuprinzător care reunește creațiile individuale și carierele lor paralele. Albumul nu include doar opere, ci și un studiu memorialistic al vieții artistice băimărene, la care cei doi au participat și au contribuit. Interviul explorează traseul profesional al artiștilor, axat pe Baia Mare, dar cu episoade de formare esențiale la Cluj și cu o prezență expozițională extinsă în țară și în străinătate. Un accent deosebit se pune pe activitatea lor comună ca profesori, desfășurată în paralel cu cea artistică.
Formarea de la Cluj și viziunea educativă
Profesoara Iudit Crăciun își începe povestea cu formarea sa neconvențională, terminând inițial liceul la Zalău cu profil real, înainte de a reuși la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, unde l-a cunoscut pe Gheorghe Crăciun. Cariera lor academică a coincis cu o perioadă de efervescență și viziune progresistă în cadrul Institutului.
Gheorghe Crăciun subliniază caracterul revoluționar al secției de ceramică, înființată recent, care a beneficiat de strategia inteligentă a rectorului de atunci, Daniel Popescu. Acesta a recrutat pentru catedră șefi de promoție din alte secții, aducând astfel nume de calibru, precum Ana Lupaș și Mircea Spătaru, dar și Rodica Sfințiu sau Margareta Nemeș, cu o viziune artistică total diferită de cea tradiționalistă, încă dominantă în secția de pictură (exemplificată prin lucrările lui Gábor Miklóssy).
Artele decorative și simbioza cu industria
Discuția se extinde asupra rolului pe care l-a avut industria în dezvoltarea artelor decorative și monumentale, o zonă favorabilă datorită noii tehnologizări care permitea crearea de forme de dimensiuni mari.
Gheorghe Crăciun oferă exemplul unor lucrări de diplomă de mari dimensiuni realizate de studenți, precum cea a lui Cornel Alincăi la fabrica Iris din Cluj, sau soarta tragică a basoreliefului creat de Chutok Mogdi la Târnăveni, distrus de inundațiile din 1970. Cuplul de artiști a transferat această simbioză cu mediul industrial în activitatea didactică de la Baia Mare.
Judit Crăciun descrie cum elevii săi de la liceu beneficiau de sponsorizarea fabricii Faimar, care le oferea materii prime, glazuri și arderi. Astfel, elevii parcurgeau întreg procesul tehnologic și puteau realiza lucrări de diplomă complexe, sub supravegherea inclusiv a inginerilor din fabrică, având chiar posibilitatea de a fi angajați ulterior ca muncitori instruiți.
Afirmarea la Baia Mare și proiectele personale
În ciuda succesului național al artelor decorative, Gheorghe Crăciun remarcă faptul că la Baia Mare pictura a fost întotdeauna „primadona”, iar apariția sa cu „obiecte de alt gen” a întâmpinat inițial „mirare” și „insucces pe măsură”. Totuși, sub egida Faimar, cu sprijinul unui director inginer isteț, Gheorghe Crăciun a organizat o serie de simpozioane de ceramică, care au atras creatori din centre importante (Sighișoara, Cluj, Alba Iulia) și au contribuit la afirmarea artelor decorative ca un fenomen nou în cadrul Centrului Artistic Baia Mare. Pe plan individual, Gheorghe Crăciun a manifestat o mare versatilitate, fiind numit “artist vizual” și explorând sticla, ceramica, pictura, instalațiile și new media.
Un proiect individual emblematic menționat este expoziția din 1993, de la casă Elisabeta, unde a realizat o “expoziție în expoziție”. Aici, el a creat o instalație compusă din 12 ceasuri (fără limbi, instrumente de măsurat timpul simbolic) dedicate membrilor celor trei generații ale familiei. Lucrările combinau obiecte de familie cu xeroxuri pe care intervenea cu desenul, într-un „studiu al timpului” și al memoriei.
În încheiere, este notată recunoașterea recentă a contribuțiilor lui Gheorghe Crăciun, inclusiv o nominalizare la Premiile Radio România Cultural și achiziția unei lucrări de către Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC). De asemenea, se subliniază coeziunea generației lor de la Cluj, care s-a reunit expozițional la Timișoara, într-un proiect comun ce a pus în lumină “fructul experiențelor noastre artistice” și a confirmat continuitatea și relevanța artistică peste timp.
///
Materialul face parte din proiectul „10 ateliere de artiști contemporani din România”, produs de Modernism.ro. Publicație culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii
///
„Un atelier, două destine: Judit și Gheorghe Crăciun – artiști și cadre didactice ale Centrului artistic Baia Mare” este un studiu de Cosmin Nasui, în cartea Judit Crăciun, Gheorghe Crăciun, „Pas de deux : ceramică, sticlă, desen, culoare, instalaţie”, Postmodernism Museum, 2025
Recent Comments