Goodbye expectations, Oana Clițan

Vineri 9 iunie, 7 PM – 10 PM
Visual Kontakt
Str. General Traian Moșoiu nr. 41, 400132 Cluj-Napoca

Îndelung preocupată de evoluția și estetica formelor actuale ale consumerismului, Oana Clițan reconturează obiectele și funcțiile acestora în context expoziţional, așa cum sunt ele analizate din perspectiva descrisă de Guy Debord („Societatea spectacolului”, 1967).

Adaptabilitatea ideologiei marxiste la evoluția piețelor libere și a unei piețe globale, liberalizate a muncii, se află în tandem cu seducția pe care obiectul ca produs finit îl exercită asupra clientului–cumpărător–spectator. Aceasta triadă a termenilor pe care individul contemporan o personifică în decursul vieții de zi cu zi se referă la confortul și obediența ca ingrediente ale societății de consum în care acesta este antrenat și care se perfecționează odată cu progresul tehnic. Individul este parte a acestei societăți, prin dubla sa funcție în colectivitate: cea de producător și de consumator. Nevoile personale sunt antrenate în jocul exigenţelor care se schimbă odată cu mişcările socioculturale sau cu revoluţiile științelor, care modelează şi „personifică” obiectul de consum. Astfel, aspectul și estetica produsului pot fi analizate din perspectiva satisfacției pe care o produc, dar şi din cea a abaterilor de la un set de tradiții, în contextul dinamicii tehnologice globale.

„Goodbye expectations” parafrazează, cu titlu de exemplu, secvenţe ale strategiilor de marketing pe care compania IKEA le construieşte în jurul produselor sale. Casa este un complex de obiecte care se reinventează la nesfârşit şi căreia îi este atribuit, în mod particular, urmând principiul separărilor şi al ideilor prescrise de asamblare, funcţia de „acasă”. Acest principiu promite fiecărui client o gamă extinsă a posibilităţilor de amenajare, aducând în discuţie raportul avantajos calitate–preţ şi un ambient în acord cu cele mai actuale tendinţe. Elementul-cheie pe care strategia de marketing o speculează pentru a menţine o relaţie bazată pe încredere cu publicul-consumator este fondul  minim de timp şi de efort pe care individul îl investeşte pentru a-şi crea un cămin cât mai confortabil, în scopul de a aduce un plus de calitate vieții. Mai mult, IKEA supraestimează capacitatea cumpărătorului de a-şi imagina o infinitate de posibilităţi în amenajarea interiorului, oferind, la rândul său, propuneri armonice în materie de design.

Strategia de proiecție a habitatului se foloseşte de şabloanele societăţii, cum este familia modernă, sau de tipologii contemporane precum liber-profesionistul sau celibatarul corporatist, aflat în căutarea unei situații compensatorii în fața unei lipse acute de timp. Mass-media promovează aceste profiluri psihologice, invocându-le în campanii publicitare, serialele de mare audiență și în show-uri televizate. Eficienţa strategiei de marketing s-ar traduce, în fond, printr-o exploatare a dimensiunii fizicului şi psihicului uman, care cuprinde atât apelul la imaginaţie şi o presiune asupra potențialului creativ, cât şi capacitarea individului pentru a răspunde iluziei că se va reinventa pe sine prin satisfacerea repetată a ego-lui.

Proiectul de tip showroom al Oanei Clițan reflectă preocuparea cotidiană pentru aplicarea cât mai eficientă a metodelor de proiecție a lumii obiectelor, prin reprezentarea, cu mijloace accesibile, a unui concept de spațiu locuibil. Fenomenul seducției încurajează dezvoltarea unui simț estetic și deopotrivă practic, care aparține tuturor, indiferent de vârstă, sex sau nivel de trai. Paradoxul constă  în consistența producției de masă care, epuizând imaginea obiectului în multiplicarea și combinatorica sa, se pregătește să răspundă chiar și celor mai înalte așteptări.

Olimpia Bera, Curator, Visual Kontakt Gallery.