10698084_10204048798513778_1179834410_o

Expozitia “Solitar Urban”- pictura, sculptura, fotografia, instalatia, video
Vernisaj: 1 octombrie. Ora: in curand
Artisti: Christian Paraschiv, Cristi Gaspar, Lucian Muntean, Justinian Scarlatescu, Grupul focAR (Răzvan Neagoe si Alina Tudor), Mariei Pop Timaru, Raluca Ghideanu.
Curator: Adina Niculae
Muzeul Curtea Veche – Palatul Voievodal. Str. Franceza nr.25-31, Bucuresti

Expoziţia Solitar Urban are ca obiectiv imaginea Bucureştiului, un oraş văzut de un grup de artişti pasionaţi de spaţiul şi timpul urban, prezent şi trecut, în care au trăit şi trăiesc, exprimând viziunea lor asupra temelor socio-politice şi de estetică arhitecturală.

Imaginile expuse reflectă elemente de arhitectură, scene cotidiene, urbane, simboluri ale epocii comuniste, ideea proiectului oprindu-se în sfera relaţiei dintre individ, timp şi spaţiul urban.

Trăim într-un oraş pe care nu-l înţelegem şi de aceea nu-l ştim îngriji şi-l îndreptăm adesea pe linii de dezvoltare care ar fi trebuit să rămână totdeauna străine, stricându-l astfel, prin adausurile şi prefacerile noastre de acum, acel caracter care, în ciuda multor lipsuri şi neglijenţe, îl făcea totuşi simpatic, odinioară străinilor care ne vizitau. Nicolae Iorga

” Iniţial, credeam că doar în contemporaneitate, relaţia individului cu spaţiul urban este una de ordin conflictual, în care rutina cotidianului ocupă locul principal al societăţii actuale, în defavoarea esteticii oraşului. Însă fiecare perioadă de timp, de-a lungul istoriei oraşului nostru, a avut, se pare, aceeaşi traiectorie socială, de a trivializa decorul urban.
Când citim primele rânduri avem senzaţia că Nicolae Iorga este un fin observator al Bucureştiului actual, acesta punctând clar banalitatea esteticii urbane, din prima jumatate a secolului trecut. Este clar că poziţia georgrafică şi istoria ţării au un rol decisiv în ceea ce priveşte înclinaţia românilor către un orientalism balcanizat, atunci când ne referim la coloristica şi arhitectura urbană. Deşi arhitecţii români, şcoliţi la Paris, au realizat proiecte arhitecturale în vogă la acea vreme în Occident, oraşul a suferit transformări importante prin adăugarea elementelor arhitectonice cu iz oriental.
Or, nimeni nu dezminte că, deşi Iorga este sever cu vremurile lui, urmează epoca comunistă, care aduce oraşul nostru într-o beznă totală , la propriu şi la figurat. Am rămas cu moştenirea acelor vremuri, blocurile în care unii dintre noi ne-am petrecut copilăria sunt în prezent vopsite în culori pastelate, cu termopane, aparate de aer condiţionat, antene, cabluri care se întind din balcoane către stâlpii stradali, etc, toate aceste detalii sunt legate de modul în care locuitorii acestui oraş au înţeles libertatea urbană.” – Adina Niculae, curator