8_romanianbloodPiata de arta romaneasca a inflorit neasteptat de brusc si de repede. Artisti contemporani precum Gorzo, Roman Tolici, Adi Ghenie, Victor Man, Serban Savu, Mircea Suciu, Ciprian Muresan au inregistrat cresteri ale cotele lor de piata, cu pana la 10 ori fata de cifrele lor de vanzare din ultimii 3 sau 4 ani. 

Ca la un semnal, nu de foarte mult timp, artistii asa numitei “Scoli de la Cluj” au inceput sa-si retraga lucrarile de pe piata galeriilor private independente romanesti: Hart, Posibila, Anaid preferand mai proaspetele contacte cu lumea colectionarilor vestici. Pozitiile unora dintre artistii bine-cotati financiar ajung sa fie uneori sfidatoare in interiorul micului sat creativ. Daca acum un an ei laudau initiativele de promovare ale galeristilor-curatorilor independenti, acum situatia e radical schimbata. Partile rele ale colaborarilor de tip “gentlemen’s agreement” sint scoase la iveala.

Increderea reciproca a artistilor si a galeristilor  s-a spulberat. Artistii romani ajunsi pe piata de arta vestica, la inceput prin intermediul targurilor de arta, si-au format propriile contacte cu galeriile si colectionarii de acolo, unii ne mai avand nevoie de reprezentarea galeriei. Banii atrasi de un mic segment al acestei piete au ajuns sa desolidarizeze si mai micile comunitati de artisti. Surplusul castigurilor financare ale acestora a fost redirectionat inspre desprinderea si definirea propriului segment al industriei de arta. 

La un asemenea boom, e de asteptat ca urmatoarea perioada sa fie destul de dificila pentru tranzactionarea fluenta de arta contemporana est-europeana. Mai ales ca marea majoritate a cumparatorilor/colectionarilor acestui segment de arta se afla in Vest. 

Intre timp arta din Romania este parca tot mai cartelizata. Institutiile de arta care au in componenta artisti au strans in jurul lor grupuri de interese, mici poli de gestionare a promovarii/finantarii intr-un cerc inchis de artisti/curatori, fie ca e vorba de Plan B ori de ICR.

Unele din enclavele creatorilor de tip “artist run space” precum Laika sau Arte.com.ro ori Paradis Garaj au în plan ocolirea curatorilor/galeristilor si gestionarea valorilor artistice, a marketingului si a PR-ului evenimentelor artistice direct de catre artisti. Alternativa bine-intentionata aduce printre altele o umbra in plus asupra noii formate piete de arta, ce poate astfel ascunde cotele reale de tranzactionare ale lucrarilor. 

Fiecare dintre aceste “artist run space” incerca sa dea ora exacta in arta contemporana romaneasca, insa toate au de trecut testul rezistentei la proba timpului. 

Foto: Ciprian Muresan “Romanian Blood”, 2004