Konstantinos Zirganos – Kazoleas
History Keeps Me Awake at Night
18.05 – 01.07.2024
Galeria Camera, str. Albert Einstein nr.6, Cluj- Napoca
În septembrie 480 î.Hr., în trecătoarea maritimă dintre Salamina și Attica, are loc bătălia navală de la Salamina. Flota greacă reușește să învingă flota persană supraaglomerată și astfel împiedică coborârea regelui Xerxes spre sud. Această victorie ocupă un loc dominant în memoria colectivă a grecilor și deja, începând cu secolul al V-lea î.Hr., Republica Ateniană o folosește ca simbol suprem al superiorității culturale a grecilor față de barbari. Această narativă nu se schimbă până în timpurile moderne. Bătălia navală de la Salamina este punctul de referință în construirea identității imaginare naționale a statelor occidentale, marcând punctul de întâlnire între Est și Vest.
Reprezentările Bătăliei din secolele al XX-lea și al XXI-lea au inundat societatea de consum. De la ilustrațiile călătorilor din secolul al XVII-lea, Salamina este acum reprezentată pe obiecte de uz zilnic. Hârtie de ciocolată, țigări, bulioane de carne, jucării, benzi desenate, monede, cartele telefonice și ceaiuri, devenind purtători tăcuți ai discursului naționalist.
Astăzi, la 2.500 de ani distanță, Kynosura, punctul de referință al bătăliei navale, a fost transformat într-un cimitir modern de nave. Peisajul bătăliei navale din 480 î.Hr. acum amintește de o altă bătălie navală, cu trunchiuri moderne la fundul ei. Chiar și sistemul dominant care produce plusvaloare politică din faptul victoriei grecilor asupra perșilor participă la exploatarea economică a peisajului istoric al bătăliei navale, prin proceduri ilegale.
Efectele Bătăliei de la Salamina nu au fost stabilirea constituției democratice, dezvoltarea artelor și științelor sau mobilizarea triburilor care locuiau spațiul elen, așa cum susțin adesea istoricii sistematici, ci ura față de ceea ce sistemul dominant a numit și categorisit ca “Celălalt”. Mitologia dezvoltată în jurul Bătăliei de la Salamina în anii care au urmat a reușit să depășească propria sa istoricitate, întărind mâna puterii.
“Victimele reale” ale Bătăliei de la Salamina nu au fost doar războinicii perși “spălați pe țărmurile ascuțite ale Salaminei” într-un război pe care nu l-au ales, ci și toate minoritățile etnice, de gen, ideologice, politice și culturale care au fost acuzate, condamnate și exterminate de către sistemul dominant ca “Ceilalți”; toți aceia care au rezistat marilor narative ale Vestului, a căror nume nu le vom afla niciodată; și atât de mulți alții, și atât de mulți alții…
Konstantinos Zirganos Kazoleas este artist vizual și cercetător care trăiește și lucrează în Atena. Lucrările sale se concentrează pe fotografie și arhivă, deși adesea folosește întregul spectru multimedia, construind un spațiu hibrid, transmedia. Practica sa artistică integrează cercetarea ca element de bază al narativelor sale. Lucrările sale explorează probleme legate de (anti)memorie, (anti)istorie, putere și identitate, cu referințe în arta conceptuală.
In September of 480 BC, in the narrow sea passage between Salamis and Attica, the naval battle of Salamis takes place. The Greek fleet manages to defeat the overcrowded Persian and thus, prevents the descent of King Xerxes to the south. This victory acquires a dominant place in the collective memory of the Greeks and already, from the 5th c. BC, the Athenian Republic uses it as the supreme symbol of the cultural superiority of the Greeks over the barbarians.
This narrative does not change until modern times. The naval battle of Salamis is the point of reference in constructing the national imaginary identity of Western states, marking the crossroads between East and West.
The representations of the Battle in the 20th and 21st century flooded the consumer society. From the illustrations of 17th century travellers, Salamis is now represented in everyday objects. Chocolate wrappers, cigarettes, meat broths, play mobiles, comics, coins, phone cards, and teas, becoming silent carriers of nationalist discourse.
Today, 2,500 years later, Kynosura, the landmark of the naval battle, has been turned into a modern ship graveyard. The landscape of the naval battle of 480 BC. now reminiscent of another naval battle, with modern trunks at its bottom.
The very dominant system that produces political surplus value from the fact of the victory of the Greeks over Persians, participates in the economic exploitation of the historical landscape of the naval battle, through illegal procedures.
The effects of the Battle of Salamis were not the establishment of the democratic constitution, the development of arts and sciences, or the mobilisation of the tribes inhabiting the Hellenic space, as systemic historians often claim, but the hate towards what the dominant system named and categorised as the Other. The mythology developed around the Battle of Salamis in the years that followed managed to exceed its own historicity, arming the hand of power.
The “real” casualties of the Battle of Salamis were not only the Persian warriors “washed ashore on the sharp rocks of Salamis” in a war they did not choose, but also all those ethnic, gender, ideological, political, and cultural minorities who were accused, condemned, and exterminated by the dominant system as Others; all those who resisted the grand narratives of the West, whose names we will never learn; and so many others, and so many others…
Konstantinos Zirganos Kazoleas is visual artist and investigator living and working in Athens. His work focuses on photography and the archive, although he often deploys the whole multimedia spectrum, constructing a hybrid, transmedia space. His artistic practice incorporates research as a basic element of his narratives. His work explores issues of (anti)memory, (anti)history, power and identity with references in conceptual art.
Recent Comments