Vă invităm, joi, 16 mai, ora 11:00, la vernisajul expoziţiei “Spațiul Proletar”, semnată de artistul Vladimir Păun-Vrapciu. Intrarea este liberă!
Curatorul acestei expoziţii, care va putea fi vizitată până la data de 16 iunie 2024, este colegul nostru, Alexandru Anghel, muzeograf în secţia Artă.

Vladimir Păun-Vrapciu spune despre expoziția “Spațiul Proletar“ că “ia naștere odată cu primul performance art al expoziției “Spațiul “, expoziţie ce a fost prezentată în premieră la Muzeul Județean Buzău, în anul 2021. Expoziţia s-a bucurat de o vernisare în câteva instituții culturale de prestigiu naționale și internaționale, precum: Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul Județean Buzău, Galeria Saphira & Ventura din NYC. Expoziția Spaţiul s-a bucurat şi de 4 performance art la: Bucureşti, Roma, New York City şi Veneţia.
Performance Art 1 de la Bucureşti – 2021 este momentul în care a început documentarea și cercetarea la nivel social în conexiune și prin intermediul obiectului de artă ce a fost adus în mijlocul clasei proletare și anume a muncitorilor din ramura industrială a construcțiilor civile. Documentarea și cercetarea acestei expoziții s-a derulat pe o perioada de 18 luni conform următorului grafic :
– etapa 1 a fost reanalizarea proiectului arhitectural cu tema arhitecturală locuința individuală;
– etapa a doua a fost construirea proiectului propus; pentru această expoziţie am fost nevoit să proiectez şi să construiesc un imobil de tip locuință individuală.
În perioada cercetării şi documentării am realizat peste câteva mii de fotografii şi nenumărate discuții libere cu muncitorii care veneau în şantier şi începeau sa întrebe ce reprezintă forma obiectului prezentat. În aceasta perioadă și prin această experiența am identificat diversele probleme ale clasei proletare post comuniste total diferite și puse în termenii unei libertăți bine meritate. Am înțeles nevoile și cerinţele social culturale, în termenii socialismului in forma lui crudă, nerafinată a actualei clase proletare moderne. Nevoile lor și dezideratele lor, temerile lor faţă de necesităţile familiei pentru ziua de mâine, faţă de locul de muncă, faţă de perspectivele viitoare și, totodată, bucuriile lor, cum ar fi: libertatea de care beneficiază astăzi, posibilitatea de a alege meseria, angajatorul și locul de muncă în țară sau străinătate. O concluzie pe care eu am tras-o ca urmare a discuțiilor avute cu ei în această perioadă a fost că veniturile salariale în România sunt foarte mici și, că dacă ar fi mărite de autorități, prin lege, la nivelul statelor europene, ei nu ar mai fi nevoiți sa își părăsească familiile, mergând să muncească în străinătate.
Prin plecarea acestora, cea mai importantă pierdere este cea a tradițiilor cultural regionale ținând cont că, odată plecați cu familiile definitiv din zona natală, se pierd și specificul regiunii, portul regional, datina, limba cu regionalismele ei.
Am fost extrem de bucuros să constat că muncitorii mai vechi, în șantierul de construcții, le prezintă celor nou-veniți obiectul de artă precum un muzeograf care face un tur muzeal într-un muzeu.
În ”Spațiul Proletar” regăsim o diversitate de meserii cu meșteșugurile lor în parte.
Pentru această expoziţie, am ales să cercetez și să documentez una din cele mai grele și, totodată, frumoase meserii din ramurile industriei constructoare, cea a construcțiilor civile, ea fiind diferită de celelalte industrii; pentru lucrătorii din construcţii, condițiile de lucru sunt foarte dure, programul de lucru este lung, vara se lucrează la temperaturi ridicate, iarna la temperaturi scăzute, într-un mediu extrem de dur.
Copiii de astăzi au ca modele de pe platformele media tot felul de erori interumane. Prin intermediul acestei expoziții, vreau să le prezint acestor copii că părinţii lor fac lucruri minunate; și fără munca și efortul lor, lumea de azi, ca și cea de ieri, nu poate exista! Acești proletari sunt o parte importantă a societății noastre moderne și trebuie respectați și tratați cum se cuvine!
Acesta expoziție este dedicată tuturor angajaților întreprinderii de construcții din Buzău – ICMJ, din perioada 1970-1990.” 

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.