A patra dimensiune

Prof. univ. dr. habil. Alexandra Crăciun

Expoziția pe care pictorul Daniel Răgușitu și graficiana Luminița Perșa ne-o propun are aerul celei de-a patra dimensiuni. Ea descompune spațiul și timpul într-o altă categorie de coordonate: tangente, abisale, perpendiculare în nefiresc.

Cele două discursuri plastice ating prin mijloace plastice diferite, același loc geometric în care logica figurativă se termină, spațiul se deduce non-newtonian,  obiectele levitează, iar suprafețele intră sub specia benzii lui Moebius.

Tehnic vorbind, cele două retorici vizuale rezolvă dilemele logicii non carteziene în mod diferit.

Daniel Răgușitu dizolvă spațiul într-o maree de culoare în care suspendă obiectele fără morfologie, ca și când forma acestora ar fi rămas în urmă, într-un orizont irelevant.

Spațiul său cromatic nu are coordonate.  Nu știi dacă nordul, sudul, estul sau vestul nu sunt altceva decât niște secante, pe cantul variabil al unei lumi ce pare să se deschidă în regim metafizic.

Față de efervescența policromă a lui Daniel Răgușitu, Luminița Perșa construiește un corolar.

Abreviate cromatic, gravurile ei generează infinit forme sau, poate mai bine spus: morfologii. În descendența lui Marcel Chirnoagă, materia iei fremătătoare pare să nască tipologii organice alternative, reverii ale unei alte lumi cu ontologii paralele, schema biologiei construite fără gravitație.

Spre deosebire de spațiul lui Daniel Răgușitu – care dizolvă,  cel al Lăcrămioarei Perșa – germinează. Suprafețele ei cristalizează organic aducând în ductul continuu al unui spațiu multidimensional: himere, vise, creaturi bizare,  amintiri.

Desprinse din dungile de cerneală (în cazul Luminiței Perșa), sau suprasaturate cromatic (în cazul lui Daniel Răgușitu), lucrările celor doi artiști suprimă timpul într-un vortex în care imaginea pierde palierul semantic de reprezentare,  amestecându-se în textura infinită a unui ochi abisal.

Și astfel, între negru și alb, în miezul sofisticat al culorilor, se deschide încă o dimensiune. O a patra dimensiune ce sparge logica spațiul tridimensional, perforat de simultaneitatea tuturor formelor.