Q&A Shaul Tzemach

(for English please scroll down)

Shaul Tzemach: „A existat un artist român care m-a inspirat”

Fiind un domeniu relativ nou pentru artiștii de astăzi, arta generativă cuprinde o multitudine de interpretări. Mai exact, putem vorbi despre o formă de artă în care creația vizuală, auditivă sau alte forme de expresie artistică sunt conduse de un sistem autonom sau semi-autonom, implicand algoritmi, proceduri matematice sau procese computaționale. În arta generativă, artistul concepe, de obicei, un set de reguli sau parametri care ghidează generarea operei de artă, al cărui rezultat este influențat de șansă, de hazard sau de interacțiunile dinamice ale sistemului folosit. Arta generativă poate lua multe forme, inclusiv imagini digitale, muzică, sculptură și multe altele, adesea, explorând limitele dintre creativitate, tehnologie și imprevizibilitate. 

Pe tot parcursul lunii septembrie, artistul israelian, Shaul Tzemach, organizează ateliere de artă generativă în cadrul Galeriei Elite Art, prin intermediul proiectului NextGeneration, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Ideea acestui proiect a pornit, de fapt, de la lipsa unor ateliere dedicate de artă generativă în România. Astfel, prin proiectul NextGeneration, Asociația Elite Art Club încearcă să expună tinerii talentați la cât mai multe metode artistice, cu scopul de a-și lărgi orizontul creativ și de a se conecta cu artiști din diverse medii. Din dorința de a afla mai multe despre acest subiect, îl vom lăsa pe artist să ne povestească despre arta generativă și curiozitățile din jurul ei, precum și să ne vorbească puțin despre viitorul pe care aceasta îl prezintă în domeniile creative.

1. Poți să te prezinți și să ne vorbești despre trecutul tău ca artist, în special în domeniul artei generative?

Mă consider un artist media, care activează la intersecția dintre artă, știință și tehnologie. Mi-am început călătoria artistică cu artele plastice, lucrând mult în desen, pictură, sculptură și animație, unde am făcut trecerea de la observarea lumii reale la peisaje fictive. Pentru mine, a existat întotdeauna o implicare creativă prin prisma meșteșugului manual, dar și prin tehnicile artistice. Am fost bântuit de compoziții complexe și atras de teme care încorporează haosul și ordinea, dar și de modul în care acestea construiesc fenomenele din univers.

După ce am absolvit Academia de Arte MFA, am descoperit că explozia tehnologică se revarsă, din domeniile științei și ingineriei, în lumea artei și în spațiul „makers”, o comunitate în creștere de indivizi care se joacă cu mijloace tehnice și care își împărtășește progresele. Am fost influențat de rapiditatea cu care aceste instrumente au devenit disponibile pentru persoane nespecializate ca mine, iar apoi am început să „dobândesc”ustensile din domeniul electronicii și al software-ului în timp real, care au deschis calea către o mulțime de domenii noi, cum ar fi arta cinetică, lumina, arta generativă și maparea de proiecții.

2. Ce te-a atras inițial în lumea artei generative și cum a evoluat parcursul tău artistic de-a lungul anilor?

Am fost expus la mediul de programare vizuală în timp ce participam la un atelier de lucru privind muzica generativă cu software-ul Pure Data. În cadrul festivalului KaZantip, am întâlnit un spectacol uimitor susținut de un grup  numit Amoeba, care mi-a atras atenția, făcându-mă să mă întreb și să cercetez cum l-au creat. De asemenea, am descoperit prin acest eveniment setul de instrumente multifuncționale VVVV pentru producția generativă în timp real. Din acel moment, am fost atras de vraja sa fermecătoare, cu o putere vizuală de creație enormă și imprevizibilă, conectivitate și opțiuni interactive infinite, alături de o comunitate caldă și solidară. De-a lungul anilor, am crescut de la un proiect la altul, experimentând de fiecare dată cu noi provocări și aventuri.

3. Ce inspiră munca de artist generativ și cum încorporezi elemente ale culturii israeliene în arta ta?

Cel mai mult mă inspiră natura sau, mai exact, modul în care concepem natura prin noile instrumente și teorii științifice și informatice, care adaugă la caracterul mitic al acesteia un alt strat de complexitate și expansiune, cu instrumente precum imaginile la microscopul electronic, legenda exploziei de particule, trasarea sau formularea de algoritmi. Tema care m-a ghidat în prima etapă a creației mele a fost conceptul de haos ca un tip de ordine superioară și nedescifrată, un model de capăt de linie în cadrul întâmplătorului aparent. Complexitatea rădăcinilor și a ramurilor copacului este emblema acestei teme, iar aceasta este reiterată în lucrările mele sub mai multe forme. În ceea ce privește modul în care cultura israeliană îmi influențează munca, cercurile culturale, festivalurile de muzică electronică, spectacolele și evenimentele artistice din Israel sunt cele care o modelează.

4. Ce te-a motivat să aduci atelierele de artă generativă în România? Există aspecte specifice ale culturii sau tradiției artistice românești pe care le găsești interesante sau complementare muncii tale?

Am fost motivat să împărtășesc câteva dintre tehnicile generative pe care le-am întâlnit în ultimii ani, precum și instrumentele care permit combinarea științei și artei prin intermediul programării și producției făcută de mașinării.

Cunoștințele mele despre cultura românească nu sunt atât de vaste, dar sunt dornic să aflu mai multe despre ea. De exemplu, pot să mă raportez, într-o anumită măsură, la meșteșugul măștilor vechilor zeități și la broderiile tradiționale românești. Totuși, a existat un artist român care m-a inspirat, anume Paul Neagu, care a fost unul dintre primii artiști care a folosit termenul generativ ca nume al grupului său de artiști. El a dezvoltat o viziune filosofică înrădăcinată în „estetica transcendentală”, un termen pe care l-a inventat pentru a duce structura societății spre spiritual. În lucrările sale, se poate găsi o abordare universală, cu imagini hipnotice, care se încurcă cu figura umană inserată în regulile și formele generative abstracte.

5. Poți descrie pe scurt formatul și obiectivele atelierelor de artă generativă? La ce se pot aștepta participanții să învețe și să creeze în timpul acestor ateliere?

Atelierul este o introducere în programarea vizuală, alături de setul de instrumente multifuncționale VVVV, un software în timp real, care permite un grad ridicat de creativitate pentru prototipuri care pot fi procesate și prezentate pe mai multe canale, de la imagini vizuale la sculpturi robotice, instalații interactive sau lucrări luminoase. În cadrul atelierului, vom dobândi o înțelegere a gândirii generative și vom experimenta cu unele caracteristici ale software-ului.

Fiind un curs pentru începători, va porni de la elementele de bază și va continua cu o metodă aprofundată de modelare și manipulare a imaginii.

6. Cum vezi arta generativă ca pe un mijloc de a stimula creativitatea și exprimarea participanților, indiferent de experiența lor artistică anterioară?

Arta generativă, ca element central al multor angajamente artistice contemporane, poate deține cheia oricărei direcții în domeniul noilor media. În sine, ea împletește legile matematicii și ale ciberneticii cu intuiția creativă a artistului. Întrucât arta generativă nu este definită de conținutul său, ci de entitatea care a creat-o, participanții pot veni cu propria lume imaginată, în timp ce integrează instrumente generative.

7. Există tehnici sau instrumente de software specifice pe care te vei axa în timpul atelierelor?

Vom înțelege cum să folosim nodurile de bază și cum să navigăm prin software-ul VVVV. După aceea, vom înțelege cum să generăm forme 2D și să interacționăm cu ele, apoi vom cunoaște scenele 3D, manipularea texturilor, efecte post-producție și diverse instrumente generative, cum ar fi agenții, zgomotul și aleatoriul, comportamentul și generarea de modele. 

8. În contextul atelierelor, ce concepții greșite sau provocări comune ar putea avea participanții cu privire la arta generativă și cum le abordezi?

Noul limbaj pe care l-am propus este destul de greu de învățat și de înțeles. În primul rând, modul în care datele circulă în cadrul programului necesită timp și practică pentru a putea fi stăpânite. Încerc să trec peste dificultățile imediate, așa cum sunt erorile de sistem sau volumul prea mare de informații, și să găsesc modalități de a le depăși, pentru a-i ajuta pe participanți, Bineînțeles, sunt multe ore petrecute explicând conceptele de bază, însă, în cele din urmă, totul se reduce la experimentare. În ceea ce privește concepțiile greșite, acestea nu au existat, studenții au fost doar dornici să cunoască procesul și să învețe.

9. Cum vezi evoluția artei generative în viitor și ce potențial vezi pentru ca aceasta să influențeze peisajul artistic mai larg din România și nu numai?

Viitorul acestui tip de artă cred că se va produce în mod organic. Arta generativă este ceva care se desfășoară în acest moment, așa că este foarte greu de prezis cu exactitate cum se va produce evoluția sa. La un moment dat, cred că se va transforma în abstracțiuni matematice, de exemplu, formele nu vor mai imita realitatea, ci vor corespunde unor concepte superioare. Mai sunt încă multe cercetări de făcut în ceea ce privește procesul de imitare a naturii și mai sunt încă fenomene de descoperit și explorat. 

Din păcate, în România, ca și în Israel, acest domeniu nu este atât de avansat. De exemplu, în Germania și în Marea Britanie, scena de artă new media este mult mai integrată în domeniul artistic, iar galeriile sunt mai predispuse să expună acest tip de artă. Mai există și problema pieței de artă care nu știe cum să o acomodeze. 

Cu toate acestea, sunt optimist că proiectul este un produs care va obișnui publicul românesc cu acest tip de new media.

(foto Elite Art Gallery)

//

Shaul Tzemach: “There was a Romanian artist who inspired me”

As a relatively new field for today’s artists, generative art encompasses a multitude of interpretations, more precisely, we can speak of an art form in which the creation of visual, auditory, or other forms of artistic expression is driven by an autonomous or semi-autonomous system, often involving algorithms, mathematical procedures, or computational processes. In generative art, the artist usually designs a set of rules or parameters that guide the generation of the artwork, but the actual output is influenced by chance, randomness, or the dynamic interactions of the system used. Generative art can take many forms, including digital imagery, music, sculpture, and more, and it often explores the boundaries between creativity, technology, and unpredictability. 

Throughout September, the Israeli artist, Shaul Tzemach, organizes generative art workshops at the Elite Art Gallery, through the NextGeneration project, co-financed by the National Cultural Fund Administration (AFCN). The idea of this project started, in fact, from the lack of dedicated generative art workshops in Romania. Thus, through the NextGeneration project, the Elite Art Club Association tries to expose talented young people to as many artistic methods as possible, with the aim of broadening their creative horizons and connecting with artists from various backgrounds. In the interest of learning more about this topic, we will let the artist tell us about generative art and the curiosities surrounding it, as well as talk a little about the future it presents in the creative fields.

1. Can you please introduce yourself and tell us about your background as an artist, particularly in the field of generative art?

I see myself as a media artist, working at the junction of art, science and technology. I started my artistic journey with fine arts, working a lot with drawing, painting, sculpture and animation, moving from observation of the real world to fictitious scenery. For me, there was always engagement with hand craftsmanship and art techniques. I have always been haunted by complex compositions and attracted to themes which incorporate chaos and order and the way they construct phenomena in the universe. After graduating from MFA Art Academy, I found the burst of technology spilling from the science and engineering domains into the art world and to the ”makers” space, a growing community of individuals tinkering with technology and sharing their own development. I was influenced by the rapidity these tools became available for non-specialized individuals like me, and then started to obtain tools in electronics and real-time software which opened the pathway to a lot of new fields such as kinetic, light, generative art and projection mapping.

2. What initially drew you to the world of generative art, and how has your artistic journey evolved over the years?

I was exposed to the visual programming environment while participating in a workshop on generative music with Pure Data software. I encountered an astonishing performance held at the KaZantip festival by a Russian group called Amoeba which drew my attention, making me search how they created it and also discover the VVVV multipurpose toolkit for real-time generative production. From then on, I was lured by its enchanting spell with the enormous and unpredictable visual power of creation, endless connectivity and interactive options and a warm and supportive community. Over the years, I grew from one project to another, experimenting every time with new challenges and adventures. 

3. What inspires your work as a generative artist, and how do you incorporate elements of Israeli culture into your art?

I am most inspired by nature, or to be precise, the way we conceive nature by the new scientific, and computing tools and theories which are adding to its mythical character another layer of intricacy and expansion with tools such as electron microscopic pictures, caption of particle explosion, tracing or formulating algorithms. The theme which guided me in my early stage of creating was the concept of chaos as a higher and undeciphered type of order, a head-end pattern within the seeming randomness. The intricacy of the tree roots and branches is the emblem of that theme, and it is iterating in my work in many forms. Regarding the way Israeli culture influences my work, cultural circles, electronic music festivals, performances and art events in Israel are the ones shaping it.

4. What motivated you to bring your generative art workshops to Romania? Are there specific aspects of Romanian culture or artistic tradition that you find interesting or complementary to your work?

My motivation was to share some of the generative techniques which I had encountered in the past few years, as well as tools which enable combining science and art by programming and manufacturing with machines.

My knowledge of Romanian culture is not that broad, but I am eager to learn more about it. For example, I can relate in some way to the craftsmanship of masks of old deities and Romanian traditional embroidery. Still, there was one Romanian artist who inspired me, Paul Neagu who was one of the earliest artists to use the term generative as the name of his group of artists. He developed a philosophic view rooted in “transcendental aesthetic”, a term he coined for taking the structure of society toward the spiritual. In his work, one can find a universal approach with hypnotic imagery that entangles the human figure inserted within the abstract generative rules and shapes.          

5. Can you briefly describe the format and objectives of your generative art workshops? What can participants expect to learn and create during these workshops?

The workshop is an introduction to visual programming with the VVVV multi-purpose toolkit, as a real-time software it allows a high degree of creativity for prototyping which can be processed and presented on many channels, from visual imagery output to robotic sculpture, interactive installation or light work. In the workshop, we’ll gain an understanding of generative thought and experiment with some software features.

As a beginner class, it will start from the very basics and continue with an in-depth method of shaping and manipulating the image. 

6. How do you see generative art as a means of fostering creativity and self-expression in participants, regardless of their prior artistic experience?

Generative art as central to many contemporary artistic engagements can hold the key to any direction in the new media field. In itself, it intertwines the laws of mathematics and cybernetics with the creative intuition of the artist. As generative art is not defined by its content but by the entity that made it, the participants can come up with their own imaginary world while integrating generative tools.

7. Are there any specific techniques or software tools you will focus on during the workshops?

We will understand how to use basic nodes and navigate through the VVVV software. After that, we will understand how to generate 2D shapes and interact with them, then get to know 3D scenes, texture manipulation, post effects and various generative tools such as agents, random and noise, behaviour and pattern generation.

8. In the context of your workshops, what common misconceptions or challenges might participants have about generative art, and how do you address them?

The new language that I proposed is hard to learn and understand. First of all, the way the data flows within the programme requires time and practice to master. Getting over the immediate difficulties, such as system errors or too much information, and finding ways to overcome them, is something I am trying to do in helping the participants. Of course, there are lots of hours spent explaining the basic concepts, however, at the end of the day everything comes down to experimentation. Regarding the misconceptions, there weren’t any, the students were just eager to get to know the process and to learn. 

9. How do you see generative art evolving in the future, and what potential do you see for it to influence the broader artistic landscape in Romania and beyond?

What the future holds for this type of art, I regard it to be an organic process. Generative art is something that is happening at the moment, so it is very hard to predict exactly what its evolution will entail. At some point, I believe it will transform into mathematical abstractions, for example, shapes will not imitate reality anymore, they will correspond to higher concepts. There still is a lot of research to do on the process of imitating nature and there are still phenomena to discover and explore. Unfortunately, in Romania, as in Israel, this field is not so advanced. For example, in Germany and the UK, the new media art scene is more integrated into the artistic field, and galleries are more prone to display this type of art. There is also the problem with the art market that doesn’t know how to accommodate it. 

However, I am optimistic that the project is a product that will accustom the Romanian audience to this type of new media.