AICI A FOST CÂNDVA O APĂ – expoziție laborator

13.09 – 24.09.2023, Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu

Alexandra Boaru, Alexandra Moț, Alexandru Vârtej, Andreea Pielescu, Lena Ciobanu, Maria Trifon, Matei Emanuel, Petra Maria, Raluca R. Gorgos

Mentori : Maria Mandea, Monica Stroe, Bogdan Iancu

Coordonator proiect: Dana Pârvulescu

Aici era o baltă. O baltă care aproviziona cu pește și Bucureștiul. Dar, cu timpul, prin 86-87, s-a îndiguit. Ceaușescu, cu suprafața de teren arabil, a îndiguit. Dar, daca s-a îndiguit, în loc să lase ce trebuiește și cum a lăsat-o bunul Dumnezeu pe balta asta să hrănească toata lumea, plus ecosistemul care se producea aici, că era a doua Deltă, ni s-a luat. Și acum, vedeți, este piatră, șosea. Pe unde mergea barca, merge mașina.”

VERNISAJ : Miercuri, 13 septembrie, ora 18.30 la Muzeul Țăranului Român, Sala Acvariu

Aici a fost cândva o apă,  prima expoziție a proiectului Artă și Antropologie, își propune să adune laolaltă rezultatele celor patru săptămâni de rezidență interdisciplinară din satul Luncavița, Dobrogea. Rezidența Artă și Antropologie, primul proiect de acest gen desfășurat în zona Dobrogei de Nord, a adus peste vară, împreună, artiști și antropologi într-un demers complex de cercetare interdisciplinară a fostelor zone inundabile ale Dunării aflate în acest areal.

Expoziția construiește un spațiu laborator în care procesele de cercetare artistică și antropologică se desfășoară simultan. Cele două metode de investigare țes poveștile strânse de-a lungul verii de la locuitorii din zonă, recuperează realități pierdute și imaginează o stare a locului într-un timp prezent. Din arealul zonei sunt sustrase urme ale interacțiunii dintre oameni și natură, simboluri cu potențial de resemantizare și ipostaze socio-culturale susceptibile de a trasa împrejurimile comunității.

Pește, stupi, baltă, apă, papură, Dunăre, plaur sunt cuvinte care ne-au stat pe buze mai bine de o luna, în discuțiile dintre noi dar și în cele cu localnicii, ca o incantație care speram să ne ajute să pătrundem mai repede în universul apei care nu mai este. Nu am căutat un univers pierdut al apei ci mai degrabă urmele acestuia, insule ale rezistenței lui și, în egală măsură, concretul palpabil al prezentului transformat de supraviețuire.

Alexandra Boaru este o artistă multidisciplinară, a cărei practică provoacă conceptul de „uman” şi impactul acestuia asupra „celorlalți” şi a propriul sine. Una dintre temele principale care pot fi văzute în lucrările ei este explorarea granițelor dintre a fi uman și a deveni altceva. Abordarea ei poate fi adesea descrisă ca fiind poetică, influențată fiind de literatura de ficțiune speculativă contemporană și de conceptualismul anilor ’70.

Alexandra Elisabeta Moț este un istoric de artă la început de drum care îmbină practica de conservare a patrimoniului cu cercetarea. A absolvit recent Universitatea Națională de Arte la secția Istoria și Teoria Artei iar actualul ei proiect de cercetare extins se referă la instrumente de domesticire a privirii cailor și reimaginarea relației uman/cavalin în arta contemporană. Deși urmărește să se specializeze în reprezentări ale naturii în artă modernă și contemporană, încearcă să-și extindă metodele de investigare prin cercetare artistică și interacțiune situată cu non-umanii pe care-i studiază. 

Alexandru Vârtej este absolvent al programului masteral de Antropologie al SNSPA. Interesele sale principale de cercetare vizează infrastructura și mediul, punând accentul pe studiul interacțiunii oamenilor cu materia non-umană, vie și ne-vie, și a felulului în care naturalul și antropicul difuzează și se constituie reciproc. În acest sens, a realizat o cercetare în zona Dobrogei de nord, în satul Jurilovca, cu privire la transformările și adaptările saunelor lipovenești, în contextul socio-ecologic marcat de migrație și schimbări climatice, ale cărei rezultate preliminare au fost prezentate în cadrul conferinței „The Future is Heritage”, Arnhem, Țările de Jos, (2021).

Andreea Pielescu are o experiență profesională de peste 15 ani în human centered design, marketing strategic și customer experience, studiile exploratorii, cantitative și experimentele fiind o constantă în proiectele sale. A absolvit masterul de Antropologie al SNSPA cu o lucrare la intersecția dintre antropologie patrimonială, cultură materială și antropologie politică. Interesele principale de cercetare ale Andreei sunt patrimoniu material și imaterial, cultura materială și spațiul urban. 

Lena Ciobanu folosește arta ca pe un proces, o descoperire intuitivă a lumii unde mediile de exprimare se descompun unele în altele. Este atrasă de descoperirea intuitivă a simţirii umane şi a conexiunii profunde pe care fiinţele le au cu ei înşişi şi cu lumea din jurul lor. Se găsește pe sine prin tot ceea ce face, plutind într-o estetică a realismului magic. Are două tipuri de aborđări: cea de jurnal, autoetnografie, unde face conexiuni între întâmplările din viața ei, ceea ce percepe şi simte într-un anumit context şi cea a unei abordări teoretice, detaşate, gândite şi analizate în amănunt. Aceste abordări de cele mai multe ori se contopesc.

Maria Trifon este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) din București. A absolvit programul masteral de Antropologie al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, cu studii de licență în Sociologie.Cercetările sale au abordat diverse subiecte, de la practicile medicale alternative la mobilitatea forței de muncă și migrație, studii post-industriale și antropologie urbană. Alături de Raluca Gorgoș a desfășurat o cercetare despre experiențele de repatriere ale migranților români la începutul pandemiei, ale cărei rezultate au fost publicate în volumul colectiv „Ipostaze și etnografii ale carantinei în pandemie”.

Matei Emanuel este un artist vizual emergent care studiază și lucreazaă în București. Practica lui artistică presupune formularea unor ironii sociale prin intermediul unor obiecte realizate din materiale și tehnici variate. Artistul mizează pe introducerea unor lucrări cu estetică de produs în serie într-o lume a artei în care valorile și așteptările sofisticate discreditează aprecierea unei atitudini comice. 

Petra Maria este o artistă vizuală din București, ale cărei lucrări se concentrează în jurul abstractului, atât în ​​sensul său vizual și teoretic, cât și în jurul actului de a juca, cel mai bine exprimat prin abordarea ludică pe care artista o utilizează în timpul procesului de creație. Petra alege teme de lucru predominant personale, ezoterice sau simbolice. Accentul ei cade pe alegerile vizuale pe care le face, încorporând cuvinte sau eliminând toate sursele tărâmului concret.

Raluca R. Gorgos este regizoare de film și absolventă a programului masteral de antropologie vizuală, Studii Vizuale și Societate, SNSPA. Activitatea sa profesională gravitează la intersecția dintre cercetare și explorare vizuală, cu un accent pe strategiile de adaptare folosite în condiții de muncă precare, atât formale, cât și informale. Portofoliul ei cuprinde filme de ficțiune, documentare și instalații video, iar lucrările ei au fost expuse în galerii și festivaluri internaționale de film.

Artă și Antropologie este o inițiativă @laborator_artistic.

Asociația Laborator Artistic este un proiect demarat în primăvara anului 2020 care și-a propus să devină un partener viabil pentru artiștii emergenți prin crearea de oportunități nu doar expoziționale ci și de învățate și experimentare prin dialog și susținere reciprocă.

Artă și Antropologie” este un proiect inițiat de Asociația Laborator Artistic și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.