Memoria Timpului -”Route Napoléon” în corespondența lui George Enescu

Un drum istoric
În 1913, în Franța, H. Foulhioux parcurgea pe bicicletă un traseu, cunoscut din secolul 19 ca ”Route Napoléon”: un drum de 325 de km din S spre N, de la Riviera franceză până în Alpi pe care l-a parcurs inițial Napoleon Bonaparte în martie 1815, întorcându-se din exilul de la Elba, la Paris. O călătorie de 100 de zile pe care aproximativ100 de ani mai târziu a reiterat-o un ciclist oarecare și despre a cărui aventură aflăm azi, după mai bine de 100 de ani, din întâmplare, grație memoriei timpului.
Între anonimat și celebritate
”Route Napoléon” a devenit, în timp, unul dintre cele mai cunoscute trasee din Franța, un drum istoric a cărui notorietate atrage ca un magnet vizitatori din întreaga lume, pe 4 sau 2 roți. Acest traseu pitoresc a fost parcurs în trecut de un ciclist, iar impresiile sale – transmise de pe drum prin intermediul câtorva cărți poștale, lui George Enescu, la Paris. Astfel, corespondența muzicianului devine un instrument care operează memoria timpului (scoțând la iveală întâmplări vechi de 110 ani) și element generator al proiectului.

Ideea proiectului
Mai mult, coincidența face, probabil, ca artistul Horia Nițu să fi parcurs la rândul său, ”Route Napoléon” pe bicicletă, asemenea expeditorului îndrăzneț din secolul trecut. Și tot datorată coincidenței, consultarea corespondenței lui George Enescu și un travaliu grafic asupra acesteia i-a scos în cale amintirile ciclistului H. Foulhioux. Documentele de arhivă fac legătura între trecut și prezent, între experiențe similare trăite de personaje aparținând unor secole diferite. Dar nu H. Foulhioux și Horia Nițu sunt personajele principale ale acestui proiect, ci memoria, locurile, bicicleta.

Exponate
Imaginile expoziției constau în reproducerea digitală a ilustrațiilor cărților poștale datate 1913 și amintirilor dezvăluite prin mesajul lor, precum și cadre fotografice – peisaje realizate de Horia Nițu în anii 2000 în Alpi. Bicicleta constituie în mod evident, un mijloc comun de parcurgere a drumului respectiv, fiind totodată regina proiectului, obiect ce trădează pasiunea artistului nu doar pentru sport, ci și pentru o cauză actuală. Mijloc ecologic de deplasare, un partener de contemplare, un antrenor fidel al corpului și spiritului, ea dezvăluie respectul artistului față de natură. Mai mult, lui îi aparține ideea inedită de a o introduce în sfera preocupărilor sale artistice. Pictura, grafica, fotografia – au, la Horia Nițu, în prim-plan, bicicleta. Ea înlocuiește hârtia tradițională – caz în care materialul din care e construită – carbon, aluminiu, oțel, formele speciale pe care le presupune – cilindri, suprafețe plate, ondulate sau mufe neregulate devin atât ”șevalet”, cât și ”pânză” pentru Horia Nițu.

Concluzie
Artistul realizează o expoziție aparte; el sondează memoria timpului prin procesarea și alăturarea unor elemente diverse, distanțate de secole, provenind din domenii de activitate precum artă, istorie, muzică, sport. Toate sunt conectate însă de un obiect particular, bicicleta, pe care H. Nițu o ridică la rang artistic, etalând rolul central pe care îl are în cariera sa.

Mulțumiri speciale Muzeului Național ”George Enescu” din București, partener al proiectului, care a pus la dispoziția artistului un fond ducumentar important.