Universul lui Dionis Pușcuțǎ intrigǎ și atrage ȋn egalǎ mǎsurǎ ochiul neavizat, ȋn ciuda faptului cǎ acestuia ȋi va fi greu sǎ descifreze simbolurile puse ostentativ la vedere sau ascunse cu grijǎ ȋn detalii. Incercarea de a desluși semnificația corectǎ a unei lucrǎri luatǎ la ȋntȃmplare este sortitǎ inevitabil eșecului, dintr-un motiv simplu: autorul folosește un limbaj specific, foarte personal, inspirat din miturile ancestrale româneşti și universale, banda desenată, pop suprarealismul, revista Juxtapoz, filmele fantastice şi personajele Marvel, DC, Dark Horse. Influențat de ilustratorii de bandǎ desenatǎ Enki Bilal, Alfonso Font, Ciro Tota, Paolo Eleuteri Serpieri, John Buscema, Jack Kirby (Jacob Kurtzberg), Mike Mignola, Frank Miller, Pierre Seron, Moebius (Jean Giraud), de scriitorii Edgar Allan Poe, H. G. Wells, H. P. Lovecraft, Edgar Rice Burroughs, Stephen King, el se regǎsește ȋn creațiile pictorilor James Ensor, Max Ernst, Yves Tanguy, Hans Ruedi Giger, Clive Barker. Dr. Jekyll and Mr. Hyde sau Cocosatul de la Notre-Dame sunt pentru el eroi la fel de interesanți ca cei din mitologia modernǎ: The Mummy, Dracula, Frankenstein, The Wolfman. Revistele copilariei au fost Vaillant, Pif, Rahan, Spirou, Tin Tin, Pilote, Métal Hurlant. Interesat de steampunk, cyberpunk, revine frecvent pe lucrǎri, toate sunt la fel de importante, pune mare accent pe finisare, pe lucrul bine fǎcut. Creația sa ne dezvăluie un univers al figurativului, al descriptivului, ȋn care omul se transformǎ neincetat, luȃnd chipuri diverse, in funcție de starea lui sufleteascǎ sau de voința celor din jur. Cu toate acestea, nu este personajul principal, centrul centrului, așa cum ne-am aștepta. Impins undeva la o margine, face loc bestiarului din care se revendicǎ și el desigur, dar nu ca rege, ci mai degrabǎ ca martor, intrus probabil sau poate doar tolerat. Animale reale ori ȋnchipuite, monștri care se tȃrǎsc cȃnd nu zboarǎ, amestecuri de pǎrți anatomice cu angrenaje mecanice, din care ies unul sau mai multe capete, pricolici, știma sau șarpele casei conviețuiesc armonios cu alte vietǎți cu nume ciudate, cum ar fi cǎțelul sau țȃncul pǎmȃntului, iormorogul, moroii, strigoii, marțolea, țopii. De aici mai departe intrǎm ȋn labirint, unde vom merge la ȋntȃmplare, rǎtǎcind, fǎrǎ un fir al Ariadnei care sǎ ne scoatǎ din impas. Cum sǎ cunoști vasiliscul, ghionoaia, antihȃrțul, zgripțorogul, cum sǎ le vorbești pe graiul lor, sǎ le ceri ajutorul, sǎ ȋți arate calea? Pentru asta trebuie sǎ le știi obiceiurile, metehnele, sǎ ȋi privești fǎrǎ teamǎ, cu prietenie chiar, cǎci toate sunt creaturi benevolente, care nu fac rǎu nimǎnui. Sǎ ȋnțelegi cǎ ȋn spatele chipului ȋnfricoșǎtor se gǎsește de fapt o imensǎ bunǎtate, cǎ acest ȋnveliș respingǎtor ascunde o mare frumusețe, nu este ușor. Dar pentru cel care reușește sǎ o facǎ rǎsplata va fi pe mǎsurǎ.

Dionis Pușcuțǎ – Bestiarium 2 – Muzeul de Artǎ Bacǎu, mai-iunie 2023

Curator Constantin Ṭȋnteanu

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.