Cu ocazia Zilei Naționale „Constantin Brâncuși”, Muzeul de Artă Craiova a invitat două personalități cunoscute în domeniul istoriei și teoriei artei: doamna prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu și domnul prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu. Cu acest prilej, duminică 19 februarie 2023, ora 11:00, la Centrul „Constantin Brâncuși” din Craiova, vor fi susținute două conferințe care tratează subiecte de cercetare și sinteză asupra operei lui Constantin Brâncuși:

Atelierul lui Brâncușiprof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu și De ce dormitează muza lui Brâncuși?prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu.

Astfel, vor fi dezbătute teme de interes atât pentru cercetătorii de artă cât și pentru publicul larg. Atelierul lui Brâncuși a rămas în istorie nu doar pentru existența lui fizică, cât, mai ales, ca un spațiu generator de idei. În numărul 52 din ianuarie 1925 al revistei avangardiste Contimporaul, dedicat lui Constantin Brâncuși, Marcel Iancu scria: „Numai un popor vânjos şi sensual putea da lumii pe Brâncuş“. Pornind de la acest moment fondator al exegezei brâncușiologice, sunt analizate semnificațiile atelierului, punând în dialog ipostaza de muzeograf/curator asumată de Brâncuși în propriul laborator al activității artistice cu realitatea actuală a dispozitivului muzeal, consacrat ca document și loc al memoriei, rezultat al tensiunii dintre necesitatea de conservare și dorința de expunere.

Într-o altă direcție de cercetare, De ce dormitează muza lui Brâncuși, aduce în  discuție ciclul brâncușian al Muzelor, speculând ideea că orice artist își dorește o muză activă, în măsură să îi aducă inspirația râvnită. Pornind de la tradiționala temă a portretului, mai precis de la portretul baroanei Renée Irana Frachon, Brâncuși oferă tipologiei muzei o ipostază neobișnuită, de vreme ce – devenită personaj al discursului plastic – muza e surprinsă în stare de somnolență. Punând în joc „pârghiile” metodei iconologice, Cristian Robert Velescu își propune să ne ofere un răspuns, punctând totodată fragmente de cultură clasică– fie ea și una „mozaicată” –  transmise lui Brâncuși de Mario Meunier, ultimul secretar al lui Rodin și unul din vizitatorii atelierului sculptorului român.

Ruxandra Demetrescu este critic și istoric de artă cu o prestigioasă carieră de profesor la Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Istoria si Teoria Artei, ocupând între 2004 –2006 funcția de Prorector și, ulterior, Rector al acestei universități, în perioada 2006 – 2012. Are o bogată activitate de cercetare și numeroase participări la importante simpozioane și conferințe de nivel internațional, precum și contribuții curatoriale, câteva dintre ele chiar pentru Muzeul de Artă Craiova.

Volume: Aubrey Beardsley, Editura Meridiane, București, 1985; Alois Riegl. Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998; Artă si cunoaștere, Editura Fundației PRO, București, 2005; Catalogul Universității Naţionale de Arte, Editura UNArte, București, 2006; Muzeul Universității Naționale de Arte București, Editura UNArte, București, 2008; La ruinurile unui muzeu. Moștenirea Kalinderu. Catalog de sculpturi, Editura UNArte, București, 2009; Aurel Vlad. Personajul din atelier. 21 de ani de sculptură, Editura UNArte, București, 2010; Contemporary Histories in the Studio. Artistic and Scientific Perspectives, Editura UNArte, București, 2012; For Tomorrow: Investigating New Materials in the Works of Alexandru Radvan (ed.), Archetype Publications, London, 2013; The Concept of National Style in Artistic historiography, Key Concepts of Romanian History. Alternative Approaches to Socio-Political Languages, Edited by Victor Neumann and Armin Heinen, Budapest-New York, CEU Press, 2013; George Lowendal. Întâlnirile mele cu țăranii, Muzeul Țăranului Român, Editura UNArte, București, 2014; In der Welt der sprachlosen Formen. Reka Csapo-Dup,  7 Skulptur, Klartext Verlag, Essen, 2014.

Cristian-Robert Velescu este  istoric de artă, cu o bogată activitate ca profesor la catedra de istoria artei a Universității Naţionale de Arte din București. A publicat lucrări dedicate modernităţii româneşti şi europene, dar şi avangardei istorice: Brâncuşi iniţiatul, Editura Editis, Bucureşti, 1994; Brâncuşi alchimist, Editura Editis, Bucureşti, 1996; Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuşi, Editura Univers Enciclopedic,  Bucureşti, 1999), Formă şi semnificaţie în  arta românească modernă –  exemplul lui Brâncuşi  Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002; Brâncuşi inedit: însemnări şi corespondenţă românească (ediție în colaborare cu Doina Lemny), Editura Humanitas, Bucureşti, 2004; Victor Brauner d’après Duchamp sau drumul pictorului către un suprarealism „bine  temperat”, Institutul Cultural Român, 2007,  Avant-gardes et modernités – Brancusi, Duchamp, Brauner, Voronca, Tzara & comp., Institutul Cultural Român, 2013, „Brâncuşi, două lucrări de tinereţe: Laocoon şi Ecorşeu”, în 150 de ani de învăţământ artistic naţional, Editura UNArte, Bucureşti, 2014, pp. 170-223; „Brancusi: deux exemples de l’exégèse de première heure. En relisant Benjamin Fondane et Vasile Georgescu Paleolog”, in After Brancusi – Proceedings of the International Conference organized in the frame of the project ‘The Saint of Montparnasse’ from Document to Myth. A Century of Constantin Brancusi Scholarship, Bucarest, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, UNArte, București, 2014, pp. 92-122; Autour de l’atelier de Constantin Brancusi: chemins des modernités, chemins des avant-gardes, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2015; Rodin, Meunier, Brâncuşi şi cultura clasică, Institutul Cultural Român, 2016.

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.