Expoziția „Grafică de patrimoniu”

Curator muzeograf Liliana Tofan

Muzeul de Artă Vizuală Galați prezintă expoziția „Grafică de patrimoniu”, o selecție de lucrări din colecția de grafică a muzeului, semnate de personalități marcante ale artei contemporane românești, Geta Brătescu (n.1926 –d.2018), Wanda Mihuleac (n.1946), Ileana Micodin (n.1929 – d.2005), Dumitru Cionca (n.1936), Teodora Moisescu Stendl (n.1938 – d.2022), Harry Guttman (n.1933 – d.2015), Ana Maria Andronescu (n.1936), Radu Stoica (n. 1942), George Leolea (n.1938 – d.1983), Ion Panaitescu (n.1936 – d.2013), lucrări realizate în perioada anilor 70 – 80, panotate ca fragmente din creația unor nume ce au facut parte din elita graficii românești a amomentului.

De la complexitatea artei Getei Brătescu, prin desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance sau originalitatea Wandei Mihuleac – identitate căutată permanent în paralel cu politicile vremii, până la marele grafician al spațiului dobrogean, George Leolea; de la Ion Panaitescu cunoscut și pentru seria de xilogravuri erotice din așa numita artă de sertar, până la Teodora Moisescu Stendl; de la Harry Guttman ale carui întâlniri la Paris cu Victor Brauner ii influențează arta spre un mixt între constructivism și suprarealismul lui Marcel Iancu , până la rafinamentul compozițiilor Ilenei Micodin și linia studiată a Anei Maria Andronescu, și ajungând la pasionatul de imagine de afis Radu Stoica, ce ii aseamănă pe acești diferiți artiști este efervescența creatoare a legendarilor ani 70. Dealtfel printre evenimentele de subliniat este Bienala de la Veneția din 1972, unde alături de colegii Ioan Donca, Adrian Dumitrache, Dan Erceanu, Sergiu Georgescu, Valentin Ionescu, Tiberiu Nicorescu, Anton Perussi, Ion State, Ion Stendl, Iosif Teodorescu, Mircia Dumitrescu și Marcel Chirnoagă au reprezentat România printr-o expunere de grup sub titulatura „Romanian Graphic Art in a Global Context”, proiect născut din intâlnirile grupului în atelierul lui Marcel Chirnoagă, și prezentat sub forma unor panouri grafice lucrate față-verso, colaje monumentale din gravurile celor 20 de artiști participanți, gravuri rupte, recompuse, lucrări nesemnate, o operă colectivă despre care Wanda Mihuleac afirma că a fost o mișcare Anonymus, gestul de negație a lucrării, detașarea față de obiect, negarea artistului ca nume, toate aceastea fiind considerate la acel moment inovative și făcând succesul Pavilionului României. O parte din aceste panouri umitoare se află în colecția Muzeului de Artă Vizuală Galați. Daca Mircia Dumitrescu declara că se identifică în „ariergarda avangardei”, Geta Brătescu, Wanda Mihuleac, Ileana Micodin, Teodora Moisescu Stendl sau Ion Panaitescu s-au poziționat la fel de asumat în avangarda artistică a perioadei.

Pe simezele muzeului, din 15 ianuarie, vor fi expuse publicului larg albastrul senin din enigmaticele lucrări ale Wandei Mihuleac, desenul jucăuș, liber, al Getei Brătescu, seria de xilogravuri în roșu și negru ale lui Radu Stoica ilustrând mecanisme ingenioase, compozițiile de forță și culoare ale Ilenei Micodin, lumea fantastică a gravurilor lui George Leolea în rafinate tonuri de verde-violet, poemul de linie al lui Dumitru Cionca, tulburătoarea mască a războiului – un profil descărnat semnat Harry Guttman și alte minunate lucrări din colecția de grafică a muzeului, semnate de mai sus numiții artiști.

Expoziția va fi deschisă publicului din 15 ianuarie 2023, pe programul de vizitare al muzeului.”

Text: Liliana Tofan