La începutul acestui an, s-a stins, în discretă glorie, Vladimir Șetran – nume major al artei contemporane românești.

La început de primăvară, galeria AnnArt a invitat-o pe ceramista Ioana Șetran, soția artistului, să curatorieze prima expoziție publică după dispariția dintre noi a artistului

Titlul expoziției este Vin alergând și provine dintr-un bilet pe care Șetran adesea îl lăsa în ușa atelierului din Pangratti (Așteaptă-mă, vin alergând!) și va avea vernsajul joi 7 aprilie, între orele 17 – 20, la AnnArt, str. Andrei Mureșanu 1, în București.

Selecția foarte personală compune o privire-în-urmă aparte și intens evocatoare asupra operei lui Vladimir Șetran, reunind lucrări de pictură și desen din diverse etape creative, ce punctează o carieră construită pe parcursul a 70 de ani.

Expoziția este însoțită de proiecții ale unor lucrări video semnate de Tudor Șetran și de Tudor Massaci, precum și de o întâlnire cu public, de ‘citire pe mai multe voci’ a CV-ului impresionant al lui Vladimir Șetran, de către familie, prieteni, colecționari și istorici de artă (data va fi anunțată ulterior).

Elev al lui Ciucurencu și Ion Marșic, Vladimir Șetran reprezintă o generație de artiști definitorii pentru arta contemporană din România și locul acesteia în context internațional. Cu un traseu creativ, expozițional și academic remarcabil, jalonat de momente care au făcut istorie – debut sub pseudonim în 1957, sub limita de vârstă admisă în epocă și expoziția proletară de la Atelierele Grivița, în 1959; grafician la Circul de stat, în 1963; Bienala de la Paris, în 1965 sau Festivalul de la Edinburgh, în 1971; personala la Los Angeles, în 1980 sau expoziția de Nuduri prezentată în ramurile pomilor în floare în satul Scorțeni, în 2005 – artistul a străbătut cu bună-măsură atât solitudinea creației profunde cât și efervescența libertății, îngăduite ca invidiat privilegiu în perioada comunistă și apoi îmbrățișată simplu și plenar după 1989. Cu filon autentic atât din zona abstractă cât și din figurativ, valoarea intrinsecă a lucrărilor sale l-a adus în importante colecții muzeale și private, în expoziții – de la Paris, Edinburgh, Tokyo sau Ulan-Bator până la Moscova, Tel-Aviv, Haga, Viena sau Beijing.

Vladimir Șetran s-a alăturat galeriei AnnArt încă din 2012, unde a avut 13 expoziții personale și de grup, devenind o piesă de rezistență în portofoliul galeriei și o descoperire prețioasă pentru noi generații de privitori și colecționari de artă.

Expoziția este deschisă, cu intrare liberă, în perioada 7 aprilie – 7 mai 2022, de marți până vineri, între orele 13 – 19 și sâmbăta între orele 11 – 16.  Fondul de lucrări al expoziției este disponibil pentru vânzare prin galeria AnnArt.

Galeria AnnArt a fost fondată în 2011, din dorinţa de a spori vizibilitatea artei contemporane în România şi pentru a sprijini artiştii în consolidarea unor cote de piaţă autentice în ţară şi în străînătate. Portofoliul galeriei reuneşte deopotrivă nume sonore de artişti consacraţi precum Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Vladimir Şetran, Paul Neagu, Francisc Chiuariu, Gheorghe Fikl, Dorin Creţu, Florica Prevenda, Mircea Roman, sau Virgil Scripcariu dar şi tineri artişti emergenţi precum Constantin Rusu, Andreea Albani,  Ioana Nicoară, Andrei Mateescu, Maia Ştefana Oprea, Ioana Pioaru,  Matei Avramescu sau Andrei Tudoran.  Galeria, împreună cu Fundaţia AnnArt, publică o serie de cataloage critice despre opera artiştilor din portofoliu şi acordă anual un premiu destinat tinerilor artişti, desfăşoară un program de educaţie de artă pentru tineri şi face lobby pentru prezenţa artei în spaţiul public prin programul Arta la Verde. Situată pe strada Andrei Mureșanu nr. 1, galeria se află la parterul cu mică grădină al unei clădiri din anii 1920.
Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.