Salonul de proiecte vă invită miercuri 4 august 2021 între 18.00 – 22.00 la preview-ul unei noi expoziții organizate în cadrul proiectului Imaginea fotografică între trecut și viitor. Accesul se va realiza în conformitate cu măsurile de prevenire și protecție împotriva COVID-19 în vigoare la data respectivă.
EXPO_03_VERNACULAR
Selecție din Colecția de imagini Mihai Oroveanu
Miercuri 4 august 2021 / 18.00 – 22.00
Preview pentru presă și profesioniști
5 august – 28 noiembrie 2021
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00
Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Actor Ion Brezoianu 23–25, București
Intervenții artistice de:
Bjarne Bare – septembrie
Yasmine Eid-Sabbagh – octombrie
Adrian Ghenie – noiembrie
Design expozițional de: skaarchitects
Persoană de contact: Adina Marincea / [email protected]
Webpage: www.photopastfuture.
A treia expoziție care prezintă o selecție substanțială de materiale din Colecția de imagini Mihai Oroveanu se concentrează asupra unui tip de fotografie care a beneficiat de multă atenție în ultimele decenii, corespunzând unui efort de lărgire a spectrului de abordări și metode utilizate de istoria fotografiei. Fotografia vernaculară se plasează în marginea reprezentărilor consacrate și standardizate, atât în ceea ce privește conținutul imaginilor, cât și prin libertățile pe care și le asumă în relație cu mediul, lăsând loc stângăciilor, imprevizibilului și activând un tip de creativitate care ar fi de plasat mai degrabă în sfera culturii „populare” sau care mobilizează forme de expresie profund personale și unice.
Termenul însuși de vernacular este imprecis, difuz, deschis nenumăratelor nuanțe și interpretări. Vernacularul e legat mai cu seamă de registrul privat, ceea ce face ca autorii fotografiilor clasificate astfel să-și imagineze difuzarea lor în interiorul unor cercuri restrânse, intime, familiale. Fotografia vernaculară nu este așadar o imagine destinată unei expuneri mediatice, adresându-se unor audiențe largi, dar tocmai caracterul ei intim-personal o face să fie prolific produsă în interiorul unor nuclee familiale sau comunități restrânse, fenomen declanșat odată cu inventarea camerei portabile Kodak la sfârșitul secolului al XIX-lea. Producția de fotografie vernaculară în România a fost de asemenea însemnată și a luat amploare mai ales începând cu primele decenii ale secolului XX.
În cadrul Colecției de imagini Mihai Oroveanu pot fi detectate numeroase astfel de exemple, iar expoziția de față încearcă să capteze caracterul prolix al vernacularului, într-o explorare care caută să complice atât întâlnirea cu fotografia, cât și cu imaginea într-un sens mai larg în societatea contemporană. Există multiple puncte care contribuie la racordul între regimurile vizualității din trecut și prezent atunci când e interpelat vernacularul, unul dintre ele fiind dat de tendința de auto-expresie prin intermediul fotografiei, fapt ce constituie un element inconturnabil al universului social și cotidian actual. Însă, spre deosebire de standardizarea auto-reprezentărilor actuale și de modul în care ele circulă pe trasee digitale strict monitorizate și controlate, fotografia vernaculară din trecut comportă o incomparabil mai mare (deși adesea involuntară) inventivitate în ceea ce privește construcția narațiunilor personale. În expoziție, pe lângă o bogată selecție de fotografii individuale, care compun instanțieri diverse a ceea ce poate fi subsumat vernacularului, este prezentată o serie de albume fotografice care compun traiectoriile unor personaje, familii sau evenimente circumscrise spațio-temporal (albume de călătorie, de pildă), aducând în atenție cu multă acuitate felul în care dimensiunea subiectivă se împletește cu contextul socio-politic sau conlucrarea adeseori idiosincratică între memoria personală și cea colectivă.
Imaginile din expoziție sunt prezentate cu acordul doamnei Anca Oroveanu, deținătoarea acestei colecții de fotografii. Autorii fotografiilor sunt menționați numai în cazurile în care a fost posibilă identificarea lor până în acest moment.
Detaliile despre intervențiile/prezentările artiștilor contemporani și tururile ghidate ale expoziției vor fi anunțate în prealabil pe site-ul proiectului și pe rețelele sociale.
Bjarne Bare este stabilit în Oslo și Los Angeles. El este co-fondatorul MELK, un spațiu independent din Oslo inițiat în 2019 și dedicat noii fotografii scandinave. În toată activitatea sa de artist, director de galerie și editor, Bjarne Bare a menținut un interes profund pentru statutul imaginii fotografice, precum și o curiozitate stimulată de teorie în ceea ce privește modurile de percepție și citire a fotografiei. Lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor instituții precum Fondazione Bevilacqua La Masa, Palazzetto Tito, Veneția; UCLA Broad Art Center, Los Angeles; Three Shadows Xiamen Photography Art Centre, Xiamen; Kunstnernes Hus, Oslo; Bomuldsfabrikken Kunsthall, Arendal sau OSL contemporary, Oslo. El a editat diverse publicații care se regăsesc în bibliotecile unor instituții precum MOMA, New York; Los Angeles County Museum of Art; The Getty Research Institute, Los Angeles sau Sächsische Universitätsbibliothek, Dresden.
În practica ei, Yasmine Eid-Sabbagh explorează munca experimentală și colectivă care include și practici de (contra-)arhivare. O astfel de abordare a caracterizat negocierile purtate în jurul unei potențiale arhive digitale, (re)asamblată în colaborare cu locuitorii din Burj al-Shamali, o tabără de refugiați palestinieni aflată în Liban, lângă Tyr, sau proiectele de pedagogie radicală precum Ses Milanes-créixer a la natura, o școală plasată în pădure în Bunyola, Spania, care utilizează natura ca principală infrastructură. Ea implică fotografia în moduri de a investiga împreună cu ceilalți noțiuni precum colectivitate, putere și anduranță, așa cum se întâmplă în activitatea ei ca membră a Arab Image Foundation (arabimagefoundation.org), o instituție condusă de practicieni ai fotografiei, sau în lucrarea ei doctorală din domeniul teoriei artei și studiilor culturale, susținută la Academia de Artă din Viena în 2018.
Adrian Ghenie trăiește și activează în Berlin. În 2015 el a reprezentat România la a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția, iar mai recent, în 2019, a avut expoziții personale la Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg și Palazzo Cini, Veneția. El a creat mai multe instalații concepute în sistem ‘camera în cameră’ –The Dada Room (2010), acum în colecția permanentă a S.M.A.K. Ghent, și The Darwin Room (2013–14), acum în colecția Centre Pompidou, Paris. Expozițiile sale personale au fost găzduite de instituții precum Villa Medici, Roma (2017); CAC Málaga, Spania (2014); Museum of Contemporary Art, Denver (2012); Stedelijk Museum voor Actuele Kunst, Ghent (2010) sau MNAC, București (2009). De asemenea, el a participat în expoziții de grup la Centre Pompidou, Paris (2016); Fondation Vincent van Gogh, Arles (2016); San Francisco Museum of Modern Art (2012); Palazzo Grassi (2011) sau Tate Liverpool (2008).
—
Această expoziție face parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro.
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro
—
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava
Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.
www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/
Instagram: photopastfuture, salonuldeproiecte
Recent Comments