IOANA ANTONIU și RADU PULBERE „DOPPELGÄNGER” @ Muzeul de Artă Cluj- Napoca

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

DOPPELGÄNGER

IOANA ANTONIU și RADU PULBERE

PICTURĂ

Muzeul de Artă din Cluj- Napoca

Sălile Festive, etajul 1

4 Martie- 21 Martie 2021

Curator: Dan Breaz

Titlul contextualizează în această expoziție picturile Ioanei Antoniu și ale lui Radu Pulbere, într-un sens în egală măsură vizual, poetic și existențial.

Temele, vecinătățile, reperele culturale, ideile, munca în atelier, dialogurile, evenimentele trăite și împărtășite, realizează un transfer subtil permanent între două personalități.

Artistul și opera se construiesc sub auspiciile greu de definit sau de măsurat ale unor similarități, alternative și diferențe, care poartă amprenta transferului permanent realizat pe parcursul unei semnificative comuniuni.

Dificultatea și tensiunile interioare permanente pe care le presupune demersul pictural implică și o atitudine autoreflexivă, o ficțiune, ca un fel de percepție persistentă, detașată și independentă a sinelui. Chiar și o imagine care îți seamănă îți poate fi sau deveni străină.

Dincolo de asemănare, putem include aici complexități psihologice, aspecte luminoase sau întunecate, ambiguități sau secvențe și asocieri vizuale care pot fi interpretate.

Consacrat de Goethe, Shelley, Byron sau Dostoievski, rezultat etimologic din compunerea cuvintelor dublu și a umbla, termenul Doppelgänger propune o viziune supra- sau meta- reală a imaginii unei persoane, o dedublare misterioasă, provocatoare pentru interpretarea picturală.

Cei doi artiști se oglindesc de fapt voluntar sau involuntar în operă, iar articularea picturii ca imagine conține secvențe sau detalii în care ei înșiși sau privitorul le recunosc sau le atribuie independent, ca rezultat misterios al creației.

The title contextualizes in this exhibition the paintings of Ioana Antoniu and Radu Pulbere, in an equally visual, poetic and existential sense. The subjects, neighborhoods, cultural landmarks, ideas, workshop work, dialogues, lived and shared events, make a subtle and permanent transfer between two personalities. 

The artist and the work are built under the auspices of difficult to define or measure similarities, alternatives and differences, which bear the imprint of the permanent transfer made during a significant communion. 

The difficulty and the permanent inner tensions that the pictorial approach implies also imply a self-reflexive attitude, a fiction, as a kind of persistent, detached and independent perception of the self. Even an image that resembles you can be or become foreign to you. 

Beyond the similarity, we can include here psychological complexities, light or dark aspects, ambiguities or sequences and visual associations that can be interpreted. 

Consecrated by Goethe, Shelley, Byron or Dostoevsky, an etymological result of the composition of the words double and walk, the term Doppelgänger proposes a super- or meta-real vision of a person’s image, a mysterious duplication, challenging for the pictorial interpretation. 

The two artists actually mirror themselves voluntarily or involuntarily in the work, and the articulation of the painting as an image contains sequences or details in which they, or the viewer, recognize or attribute them independently, as a mysterious result of creation.