ISTORIE, FILM și PROPAGANDĂ
Editura Militară, 2020

de Călin HENTEA

”Dintotdeauna mi-au plăcut mai ales filmele istorice pentru că era vorba despre povești pretins adevărate. Măcar decorurile și contextul, gândeam eu, chiar dacă povestea principală era o ficțiune inspirată de fapte reale. Abia mult mai târziu a trebuit să recunosc că atât filmele (cu decoruri și context cu tot), cât și istoria (cea din studii și cărți) au fost și sunt, de cele mai multe ori, folosite drept vehicule propagandistice. Adică o istorie fake, cum ar spune Ioan T. Morar, prezentată în filme „încărcate ideologic, dar cu ideile ambalate perfid”, cum de exemplu (și nu numai) a fost seria Haiducilor lui Dinu Cocea, „unde lupta de clasă contra boierilor era îmbrăcată într-o montură de capă și spadă”

O bună parte din modul în care percepem lumea în care trăim o datorăm filmelor pe care le vedem. Aproape că nu mai contează dacă această percepție se apropie sau nu de realitate, pentru că, oricum, știm cu toții că este vorba despre filme de ficțiune. La multe dintre acestea recunoaștem un evident partizanat politic (îndeobște de dreapta) sau social (mai ales de stânga). Aplicând acest raționament la realitățile românești, se poate spune că o bună parte dintre românii din ziua de azi percep „Epoca de Aur” a lui Ceaușescu pe baza imaginii (false) promovate de filmele produse în acei ani și reluate obsesiv și fără preaviz de televiziuni. Totuși, filmele, și cele românești (unele), și cele străine (după gustul fiecăruia), ne plac, ne pasionează, le comentăm, le recomandăm prietenilor sau le respingem.

Chiar și astăzi, sunt convins că prea mulți români de vârsta a doua sau a treia, deși n-ar recunoaște în ruptul capului, își cunosc istoria națională doar din filmele de epocă produse în ceea ce s-a numit „Epopeea cinematografică națională”, începută în 1963 cu Tudor al lui Lucian Bratu și terminând cu Mircea al lui Sergiu Nicolaescu din 1989.

Această carte nu are pretenția de a formula un soi de ucaz cinematografic și nici nu reprezintă vreo istorie sau analiză exhaustivă a filmului istoric de propagandă românesc sau străin. Totuși, acestea mărturisesc o anumită atitudine – subiectivă, desigur, dar legitimă și asumată – a autorului. O parte din capitole reprezintă prelucrări și completări ale unor articole pe care le-am publicat îndeosebi în revistele „Historia” și „Magazin istoric”, „Starea presei.ro”, dar nu numai.

În ceea ce mă privește, îmi asum doar postura de spectator mai june-naiv sau mai cărunt-înțelept, care a văzut și căruia i-au plăcut multe filme, de cititor pasionat de istorie și de cronicar al propagandei de pretutindeni.

Îmi rog cititorii să privească cu îngăduință colajele grafice pe care le-am conceput pentru a ilustra fie capitolul despre filmele cu pandemii sau cel despre seriale sau filmele hollywodiene. Este și aceasta o formă de joacă terapeutică care mă ajută să traversez aceste zile.”

Din sumarul cărții:

Discursul despre daci, între ideologie, propagandă și profit. Securitatea cea grijnică față de români și cartoanele TVR. Ipocrita pudibonderie și morală comunistă în filmele Epocii de Aur. Altfel despre un trecut incomod care reflectă un prezent dezamăgitor. O „țară moartă”, ieri și azi, de indiferență. Propagandă, mizerie și absurd în filmele despre Primul Război Mondial. Despre negri și indieni, numai de bine, dar mai nimic despre George Floyd. Gloanțe multe, sânge puțin. CIA și Hollywood: Adio, dar rămân cu tine. Să ne speriem sau să învățăm din filmele despre pandemii. Irezistibilul virus al serialelor.

Născut la Brașov (1958), Călin Hentea are studii politehnice (1983), dar a devenit ofițer MApN în 1986. Este doctor Magna cum Laude în științe militare, cu o teză despre propagandă și operații informaționale. A fost inginer proiectant și apoi redactor în Trustul de presă al armatei. Începând din 2001 a lucrat în Secția PSYOPS din Statul Major General, participând la misiuni internaționale în Albania, Kosovo, Afganistan. A trecut în rezervă în 2008, colonel. Este colaborator al revistelor Magazin istoric și Historia, Modernism.ro. și a publicat mai multe volume de memorii, istorie militară și a propagandei.

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.