Note de autor pentru un proiect de monument național gândit în anii studenției și care a fost la un pas să se realizeze în anii 1973-1975

Monumentul eliberării poporului român

Câteva definiții:

Sfera este suprafața constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat – numit centru (citat din Dexonline).

Artistul adevărat este El insuși cu tot ce poate fi ca om – om de cultură și stăpân pe mijloacele sale de exprimare.

Monumentul este o lucrare de utilitate publică și un spațiu – El este un loc care invită oamenii la o împreună gândire – meditație – un simbol comun. Nu este o lucrare care să aibă o dedicatie pentru o relație: artist și un subiect dedicat !.. deci pe măsură ce subiectul e limitativ – singular – sintagma monument- pierde semnificatia ideatică și rămâne în mod trist, doar dimensiunea materială intimist limitată.. sau se cere ca personajul reprezentat sa fie justificat ca simbol cu mare importantă pentru istoria colectivă.

«Monumentul eliberării poporului român» este menit să devină un punct de întâlnire – meditație pentru cei care se identifică acestui profil.

Mic istoric

1967 – Eveniment “planetar”: Expozitia internatională Expo 67. Din punct de vedere estetic-simbolic, atunci s-a produs întâlnirea – înfrătirea frumuseții matematice făcută de omul constructor ing. Richard Bucmeister Fuller si simbolica pentru mine personalizată a aceluiasi raport matematic al secțiunii de aur, dar in forma ei «bio», pe care o intâlnim in natură la floarea de păpădie!

Revin si explic: mă refer la celebra sferă geodezică care a fost construită pentru pavilionul USA in cadrul Expo 67 la Montreal.

Nu stiam atunci că voi trăi mai târziu, incepând din anii –‘’80’’ chiar in apropiere de aceasta lucrare deosebită ! Nu indrazneam sa gandesc ca voi reusi sa ajung sa traiesc in occident !

Ulterior am împărtășit academicianului Grigore Moisil gândul că frumusețea matematică, în trama folosită de Fuller, se apropie de desăvârșirea proporților divine care au ”creat” floarea de păpădie.Aceasta sfera geodezica, realizata din metal cu module care respectau raportul de sectiune de aur – proportiile fiind definitorii!

Tot în anii 65-70 o trupă de balet de la teatrul de operă din București a făcut un turneu în India, de unde au adus mai multe artefacte, printre care si o piesă ce reprezenta același personaj în două ipostaze in două dimensiuni diferite: Primul mai mare iar al doilea la o scară mai mică pus în cârca primului.Era pentru mine o noutate cum această mică sculptură rezolva relația simbolică dintre materie și spirit !

Revenind la proiectul machetei monumentului am creat o armată sudată și solidară, ca o falangă macedoneană de eroi necunoscuti ai neamului si forța lor vie  care este reprezentată de sfera de lumină ca un soare care se ridică deasupra lor. Ea este forta acum eliberată!

Parafrazând definiția sferei din Dexonline – deci sfera este locul geometric al tuturor vectorilor de putere egal depărtati de un punct fix numit centru (inima poporului).

Si asa am făcut prima schiță în care figurat cele doua ipostaze ca in exemplul cu mica sculptura : monolitul format de toate personalitățile pozitive din trecutul istoric al patriei, iar in registrul superior – forta-puterea manifestata de acele personaje . Drept urmare am făcut demersuri pe lângă Institutul de istorie al RSR,  unde mi s-a comunicat că ei nu pot furniza o listă definitiva cu această informație!.

Observam cu proiectul meu era chiar imposibil de a fi realizat…?! Deci un mare impas in evolutia proiectului meu!

Și totuși a răsărit soluția: monolitul format de personajele pozitive ale neamului s-a transformat în aceea armată aliniată ca o falangă a eroilor necunoscuți ai neamului.

Așa am găsit idea de a reprezenta un grup statuar – monumental, iar suprapus lui găsim simbolul – forța – chiar și acțiunea sa – forta vie in evolutie si maturitate  structurala

Revin, erau gânduri care în 1967 mi-au apărut privind fascinat pavilionul USA realizat de ing. Fuller. El reprezenta acea împletire – fuziune – întâlnire fericită intre o exprimare carteziană – rece și rapelul ei care-l gasim în frumusețea vie (bio) din natură -…Deci un raport intre un construct uman artificial si cel natural – viu din natura,…!

Iată locul de întâlnire dintre firescul viu și construcția rece – metalică a omului.

Revin la ideea inițială: Monumentul eliberării poporului român – deci privind logic aveam intentia de a figura ”armata” de luptători, personalități care s-au dedicat și jertfit pentru continua lucrare de eliberare a forței vii – creatoare a neamului.

Chiar mi-am spus: dacă toate vizitele de stat prevăd protocolul depunerii de flori și păstrarea unui moment de reculegere la flacăra ardentă a eroului necunoscut prezent de obicei în mai toate țările, in cazul Romaniei, prin acest monument vor fi onorati toti eroii stiuti si nestiuti, dar a caror acte de vitejie si sacrificiu nu vor fi uitate.

Atunci noutatea monumentului la care noi, cei de azi, ne vom apropia intrând prin cele patru deschideri dispuse după cele patru puncte cardinale. Odată intrati in acel spatiu putem înțelege platoul spațial ca simbolizând chiar istoria poporului român si arealul său din totdeauna.Platoul are 32 de metri diametru

Cel ce intră în spațiul platoului este înconjurat de jur împrejur de Tricolorul Românesc, dispus pe peretii verticali interiori si exteriori ai celor patru bănci in arc de cerc –toate luminate la baza. Astfel privit de sus cercul descri de cele patru banci delimiteaza spatiul comemorativ intr-un nimb de lumina iar spatiul capata o «supra realitate».

In centrul platoului se află acel regiment – falangă al eroilor necunoscuți.

Acești eroi – neportretizați – neidentificabili, dar solidari și de neclintit în dorul lor de libertate care i-a unit de-a lungul timpului. (work in  progress!)

Deasupra acestui regiment de eroi cu piepturi strălucitoare cu reflexe aurii, ca niște scuturi, se ridică o sferă de lumină (8 m diametru) care pulsează ca o inimă – vie ca un soare care ,,respiră’’.

Acțiunea vectorilor de forță ce se termină in formă de pumni justifică prin pulsația lor acele coji care oxidate și urât deformate, acum sunt căzute -invinse, Forța care a fost zăgăzuită de-a lungul timpului acum eliberata prin actiunea simultan coordonata ca o respiratie a dorului de libertate si care radiaza o lumina vie prin freamatul reflexelor

Iata forța lor care asemenea statuetelor din India in planul superior acelei phalange de viteji  o gasim reprezenta prin sfera de lumină – care ”trăiește”, pulsează și se ridică ca un soare.

Deci sfera este acoperită cu plăci de sticlă ca niste nasturi în formă de pumn  – unul lângă altul ce reprezintă solidaritatea vectorilor de forță care pornesc din punctul central conform definiției inițiale luate din Dexonline; deci sunt egal depărtați de acel punct fix numit centru.

Pulsația lor simultană – lumina crescătoare și descrescătoare – dau senzația de trăire vie a acestei sfere și justifica spargerea cojilor de bronz . Fiecare pumn de sticlă da efecte optice datorită aspectului de lupă a fiecărui element.

Această pulsație a pumnilor de lumină justifică cojile de bronz coclit căzute – înlăturate ca o năpârlire a tot ce îmbrăca si sufoca altădată forța de viață și dorința de eliberare a elementelor vii ale neamului românesc – acum eliberat.

Sfera acum, plină de viata, trăiește, pulsează și deși are 8 m diametru ,ea parcă plutește, iar susținerea ei în realitate nu se vede.

Eroii necunoscuți ai neamului care s-au dăruit pentru libertate au invins printr-o disciplină a efortului simultan și bine sincronizat – Deci Viul a învins scleroza și cocleala învechită, canceroasă, care bloca viața și pulsația vie a luminii.

Această forță triumfă prin eliberarea elementelor intemnițate si condamnate la nemiscare fiind lipsite de bucuria trăirii.

Jertfa celor care s-au unit în efortul lor, iată a triumfat!.

Piepturilor lustruite ca niște scuturi aduc strălucirea și bucuria trezviei comune – baza de nepatruns a celor care zagazuisera fortele libertatii

Cel care se apropie de monument parcă se contopeste cu siluetele eroilor necunoscuți, sau cel ce pleacă spre exterior privit de departe da impresia că… parcă abea s-a desprins din falanga aliniată a eliberării care poartă pe umeri ei trofeul si dovada trecutului dar ales – triumful libertății si al forțelor vii a neamului.                                                                                                                                                   

Comentarii si context

Cum am amintit:

– Expozitia Universală de la Montreal din 1967 si Pavilionul Statelor Unite ale Americii făcut de ing. Richard Buckminster Fuller, văzute in fotografiile epocii au declanșat, pot mărturisii, tot procesul care a dus la dezvoltarea conceptului și realizarea machetei pentru monument. Aveam 21 de ani, trăiam zăgăzuit in “lagărul comunist”, dar priveam dincolo de “cortina de fier”.

Lagăr = spațiu unde libertatea este îngrădită.

Am simțit nevoia de a exprima importanța ideii de eliberare ca un fenomen de normalizare a vieții in specificul și firescul ei pulsatoriu, ce pornește din însăși inima omului.

Am realizat conceptul și macheta, folosind principiul “Secțiunii de aur” care mă pasiona în pregătirea ideilor pentru lucrarea de stat sub semnul: proporții – armonii – sănătate  si firescul ca normalitate, ulterior dezvoltate împreună cu academicianul Grigore Moisil pentru prima expoziție «Ambiental 1: Spațiu – Sunet  – Timp – Lumină», lucrare ce a constituit expoziția-eveniment din 1971, prezentată la Galeria Kalinderu.

Revenind la subiectul inițial «Monumentul eliberării»; am propus utilizarea materialelor: piatra – otel inoxidabil alămit în zona piepturilor celor ce compun falanga – sticla – lumina si culoarea pentru sfera de 8 m – bronzul patinat – coclit pentru cojile căzute.

1971 – lucrarea de diplomă și repartiția guvernamentală la UCECOM cu responsabilitatea de a conduce producția de sticlă artizanală la opt cooperative, iar în  toamna 1972 – după o specializare la cristaluri în Slovacia – am trecut prin transfer la Centrala Sticlei unde un prim proiect propus a fost “Monumentul eliberării poporului român”

In 1973 împreună cu Directorul General ing. Dumitru Stoian am fost primiți de conducerea județului Buzău, condusă de Prim Secretarul Ioan Sârbu care a propus ca o inițiativă locală să se mobilizeze toate resursele necesare executării monumentului, pe care l-a calificat ca o cinste deosebită pentru județ, urând ca  elevii și studenții să colecteze metale neferoase și feroase, fabricile metalurgice și de prelucrare a metalului din județ să contribuie la executarea pieselor necesare, unitățile de specialitate să asigure  piatra și construcția, iar Dir. Gen. Ing. Stoian a promis execuția matrițelor necesare și livrarea pieselor de sticlă.

Comentariu: La scurt timp initiativa a primt o prima lovitură prin o acțiune de limitare a colectei ce urma a fi realizată de tineret

                                                           DAR

                                               Lovitura de grație

a venit prin Decretul de interzicere a reclamelor luminoase și chiar a limitării la maximum a iluminatului public. Incă o victorie a PCR!