Uniunea Artiștilor Plastici filiala Oradea organizează expoziția contemporană de Arte Decorative FormArt la care participă artiști orădeni și invitați din țară. Vernisajul va avea loc sâmbătă 19 decembrie 2020, Galerii de Artă-Reperaj.Cetate Oradea, ora 17.

Simplitate și metalimbaj

FormArt. Un titlu, inevitabil, bipolar. Expoziția de față este una grupată în jurul ideii de formă în artă sau una care cuprinde (aproape) toate formele de artă? Privind lucrările care o alcătuiesc pare să se plaseze undeva la mijloc. Mai exact – între formă și forme. Acest lucru face ca și interacțiunea cu operele de artă expuse să nu fie defel una tradițională: expresiile plastice sunt atât de variate încât avem de-a face cu ceea ce vesticii numesc de-o vreme expoziție relațională. Spațiul expozițional se transformă într-o arenă de schimb care nu se abandonează nici simplității, nici facilului. Soluțiile vizuale ne obligă nu doar la un dialog permanent cu lucrările, ci la dialoguri diferite cu fiecare lucrare în parte. Odată convins estetic sau interpretativ de un exponat ai brusc nevoie de alte criterii, de alt efort de percepție a valorii ca să intri în rezonanță cu următorul.”

prof. univ. dr. Aurel CHIRIAC, istoric și critic de artă

Pornind de la ideea că arta decorativă s-a transformat și a evoluat de la funcționalul decorativ la manifestările inovative ce presupun noi forme de comunicare, proiectul  propune o abordare aparte a conceptului de formă în care libertatea de exprimare, de la un punct de vedere tradiționalist până la un concept minimalist, experimentarea unor tehnici inedite sau materiale neconvenționale transformă spațiul expozițional într-un dialog de forme decorative, picturale sau  spațiale.

Am moștenit cuvântul latinesc forma ce păstrează numeroase interpretări,  conturând existența exterioară dar și pe cea abstractă a lucrurilor. Demersul conceptual de  căutare a delimitărilor interioare a căpătat formă dar și o diversitate stilistică prin felul în care artiștii invitați au experimentat un vast repertoriu de semne și simboluri traduse în notă contemporană  în bidimensional sau tridimensional.

Spațiul plastic al formei capătă sens atât în figurativul tapiseriilor de factură monumentală, în non-figurativul conceptului Fiber Art, în ready-made, artele focului (ceramică, metal şi sticlă)  cât și  în imprimeul artei digitale.

Dincolo de plasticitatea în sine a formei delimitată liniar, valoric, cromatic sau prin textură exista un manifest al artistului care interferează cu ritmul existențial al vieții cotidiene. Lucrările transmit în conștiința privitorului mesaje, ce il fac pe acesta conștient de puterea  formei  aspirantă la evadarea în spațiul ambiental.

Curator: conf. univ. dr. Mihaela TĂTULESCU artist vizual

Participă:

Ana Maria Abrudan (Cluj-Napoca), Mariana Achim, Corina Andor, Dorina Andrei-Aldea, Letiția Apostol, Corina Baciu, Vioara Bara, Diana Gabriela Bohnstedt Gavrilaș, Traian Boicescu (Rm-Vâlcea), Maria Bologa, Maria Braun, Ana Raveica Brânzaș (Cluj -Napoca), Aurelia Sanda Ceuca (Rm.-Vâlcea), Mihai Chițu (Curtea de Argeș), Alexandra Chiș, Elena Felicia Cîmpian, Gabriela Cristu (București), Ilie Duță (Timișoara), Erzsébet Dobos, Suzana Fântânariu (Timișoara), Dorotheea Fleiss (Carei), Daniela Frumușeanu (București), Mariana Gheorghiu (Cluj-Napoca), Maria Gliga (Tg. Mureș), Gloria Gratti (Timișoara), Mariana Grumăzescu (București), Hollo Barna, Ileana Horoba-Danci (Baia Mare), Remus Ilisie, Rodica Indig, Lucian Irimescu (Craiova), Anamaria Iștoc, Janko-Szep Noemi, Marta Jakobovits, Gabriel Jordan, Adi Judea, Károly-Zöld Gyöngy (Cluj-Napoca), Iulia Mago, Márton Katalin, Andreea Anamaria Meza, Magda Mocan, Nicolae Moldovan (Timișoara), Alice Mondoacă, Eveline Naghy, Diana Oțet (Cluj-Napoca), Adi Peter, Elena Claudia Peter, Ovi D. Pop, Angela Popescu (Cluj-Napoca), Adela Popp, Adela Rusu, Marcel Slezinger, Angela Szabo, Ramona Șlug (Curtea de Argeș), Valentina Ștefănescu (Timișoara), Mihaela Tătulescu, Epaminonda Tiotiu (Cluj-Napoca), Radu Tîrnovean, Gyongyi Kerekes Ujvarossy, Laura Ungur, Adina Vesa, Teodora Vlaicu.