“Absențe încercuite” –  Maxim Dumitraș

Castelul Cantacuzino Bușteni

Deschiderea expoziției va avea loc marți 15 decembrie 2020 ora 11.00

Arta în general a fost concepută ca o manieră de înfrumusețare a spațiului, a locuinței, a vieții și a persoanei.

Astăzi, fie că suntem simpli trecători pe un trotuar sau vizitatori într-un muzeu sau galerie, de multe ori se întâmplă să ne fie atrasă atenția de o anumită lucrare. Și, se întâmplă, câteodată, ca admirând, să exclamăm WOW! Superb!

Asemenea exclamații, izvorâte din suflet datorită emulației spirituale și artistice, le întâlnim văzând, chiar și grăbiți, lucrările maestrului Maxim Dumitraș. De la lucrările de mici dimensiuni până la lucrările monumentale, pe verticală sau orizontală, Maxim, se detașează într-un mod surprinzător de colegii din breasla sculpturilor prin excelenta propunere de a prelucra și de a transforma materialele naturale și de a le dărui din nou Paradisului. Astfel că, lemnul sau metalul brut, în cazul nostru bronz, prin idee, studiu, gând și muncă, prin daltă sau foc, prinde viață, armonie, formă, frumusețe… viață, devine lucrare artistică ce poate înnobila spațiul construit. Numeroasele proiecte de mari dimensiuni realizate, direct, în natură, ni-l prezintă pe Maxim Dumitraș ca un om care trăiește și respiră în Paradisul creat și își aduce obolul său naturii. Din natură își ia materialul și în natură îl restituie. Se remarcă aici o sensibilitate și o receptivitate puțin obișnuite față de mediul înconjurător și înfrumusețarea acestuia, lucrările sale putând fi văzute în sălile galeriilor și muzeelor, în mediul civic dar și pe coamele dealurilor și în poienile înverzite ale munților. În integralitate sa, opera semnată de Maxim Dumitraș este emoția sublimată a legăturii profunde a artistului cu lumea.

Forța și anvergura demersului său sculptural și vizual, în cheie post-modernă, monumentalitatea creației, puterea izbitoare, încărcătura simbolică și originalitatea demersului artistic sunt considerate definitorii pentru calitatea operei artistului. Sublime dar și puternice, lucrările sunt învăluite într-o notă intimă de mister ce te vrăjesc imediat. Trebuie să îți faci timp, să privești, să meditezi să intri încet în lumea această în care artistul cucerește spațiul.

În expoziția de față ne propunem să adâncim dar și să continuăm cercetarea și cunoașterea operei artistului de pe meleagurile transilvănene și pentru a pune în valoare legăturile pe care subiectele sale le întrețin cu contextul larg al epocii.

Maxim Dumitraș ne invită la un eveniment în care artă se ridică la standardele spectacolului de calitate. O simfonie a naturii presărată cu notele și vibrațiile lemnului alături de sunetele grave ale bronzului într-un aer de solemnitate.

Text: Dr. Alexandru Constantin Chituță, Curator, Muzeul Național Brukenthal

“După ce am explorat diferite moduri de exprimare, am început să scap de realism și să îmi pierd interesul. Am început să intru în lumea pură, încercând să nu transmit altceva decât o simplă bucurie formală, subliniind desenele pe care mintea mea le-a atras din experiențele mele formale. Nu vreau să repet sau să recreez realitatea, ci mai degrabă să formez nefericirea mea interioară și cunoștințele acumulate pentru a crea o soluție formală – care îmi însumează experiența de viață ca artist alăturându-mi vechii mele căi noul care va veni”. Maxim Dumitraș

“Absențele conțin întotdeauna ceva: verigile devin ferestre spre spatial exterior, încercuind și astfel delimitând arcuri (peste același spațiu – timp) prin materia ce nu mai neagă absența, ci o pontează. Maxim Dumitraș  captează esența în golul–manifest, cel al deschiderii către infinit, provocând privitorul să devină conștient în fața proceselor de creștere, senzație, ingeniozitate captivantă în simplitatea sa a absenței transmite forma posibilă a universului”.  Pavel Șușară

Imagini din expoziție.