Puteți susține prin donații achiziția al arhivei „Foto Sárdi” de către Arhiva de fotografie – AdF 

Arhiva de fotografie – AdF este o inițitivă marca Renascendis dedicată patrimoniului fotografic vechi din România (și nu numai). Organizaţie non-guvernamentală (ONG)

https://www.facebook.com/ArhivadeFotografie

Comunicat:

“Trebuie să strângem 15.000 de lei pentru a acoperi costul de achiziție al arhivei „Foto Sárdi”. Nu credem că este mult raportat la valoarea istorică și documentară. Și nu credem că e imposibil.
Puteți dona direct în conturile Asociație Renascendis:
 în LEI: RO50 RZBR 0000 0600 1476 9974 deschis la Raiffeisen Bank România
 în EURO: RO12 RZBR 0000 0600 1592 1757 deschis la Raiffeisen Bank România
 Sau prin Paypal: paypal.me/AsociatiaRenascendis

Salvăm arhiva „Foto Sárdi”!  
A venit timpul, din nou, să vă cerem ajutorul. 
Am construit Arhiva de Fotografie pentru a salva, de câte ori putem, documente fotografice. Documente fotografice pe care apoi să le cercetăm și publicăm spre folosul tuturor.
Și pentru că forțele proprii nu sunt mereu suficiente, avem nevoie de sprijinul comunității. 
În ultimii doi ani, dar mai ales în ultimele opt luni, am publicat indicii despre ”ceva” ce pregăteam. Acestui ”ceva” îi putem spune acum arhiva „Foto Sárdi”. Mai exact, un lot de 4000 de clișee pe sticlă, acetat de celuloză și celuloid păstrate din clișoteca atelierului fotografic clujean „Foto Sárdi”.
Acum, vă cerem ajutorul pentru a acoperi costul de achiziție al arhivei „Foto Sárdi”. Pentru a salva un fond fotografic de o valoare istorică și documentară inestimabilă. 
În prezent, numele „Foto Sárdi” poate că nu mai spune mare lucru, dar în anii 1935 – 1948 era cel mai căutat și apreciat atelier fotografic din Cluj. Sárdi Elemér (1908 – 1981), proprietarul atelierului, a fost principalul fotograf al vedetelor, artiștilor și personalităților culturale clujene din epocă. Evident, situația se schimbă după 1950 și pentru Sárdi ca pentru toți fotografii din România. Atelierul său, trecut sub umbrela cooperativei, își pierde strălucirea și renumele vremurilor bune. După ieșirea din activitate, numele lui Sárdi nu va fi decât o nouă intrare în lista fotografilor a căror muncă nu mai prezintă interes pentru nimeni.
Primul contact pe care l-am avut cu arhiva „Foto Sárdi” a fost la începutul lui 2019, la un târg de antichitați. Un anticar clujean expunea spre vânzare o cutie de clișee fotografice cu portrete de studio. Fără prea multe alte informații. Doar că făceau parte dintr-un lot de câteva mii care zăceau „în cuții de banane, în garaj”. Am achiziționat inițial un lot de 25, ca să ne dăm seama despre ce este vorba. Apoi, la câteva luni și un târg distanță, alte 25. Și am început să discutăm despre achiziționarea întregului lot. Totul a durat peste un an. Și părea că nu vom reuși să le salvăm. Dar în martie 2020, exact cu o zi înaintea instalării stării de urgență, am făcut un drum la Cluj și arhiva „Foto Sárdi” a intrat în gestiunea noastră.
Pe atunci vă arătam o fotografie cu câteva lădițe din plastic pentru fructe, în parcarea unui hipermaket, în care fuseseră puse clișeele.
Povestea arhivei nu este foarte clară. Multe informații nu am putut obține. Cert este că, aproximativ cu cinci ani în urmă, anticarul nostru le achiziționase de la văduva lui Sárdi Elemér, împreună cu o parte din echipamentul atelierului. Din clișee, se pare că s-au risipit cam 200, vândute la bucată. Alte aproape 100 au fost păstrate de anticar, fără drept de apel din partea noastră. Dar totalul celor păstrate din clișoteca atelierului în casa familiei Sárdi (sau cel puțin așa susține anticarul) nu depășea 4300.
Din cercetarea preliminară a materialului reiese clar că la nivelul anului 1945 se depășise numărul de 12.000 de comenzi. Da, Sárdi dădea număr comenzilor, nu clișeelor. Deci numărul clișeelor trebuia să fie considerabil mai mare. Cele 4000 de clișee ajunse la noi reprezintă, probabil, un sfert din producția totală a atelierului întinsă până la sfârșitul anilor 1950. Ce s-a întâmplat cu restul este greu de spus. Nu știm dacă au fost vândute separat sau dacă s-au distrus. Un sigur indiciu pare să vină dintr-un articol al istoricului de artă Murádin Jenő dedicat operei pictorului Sárdi István (1843 – 1901), înaintaș al lui Sárdi Elemér. Anume că arhiva familiei, păstrată în atelierul sau chiar în subsolul imobilului unde locuia fotograful, ar fi fost distrusă de inundații. Posibil ca aceeași soartă să o fi avut și bună parte din clișoteca lui Sárdi Elemér, mai ales că o mică serie de clișee păstrează urme de deteriorare de la apă. Dar asta urmează să cercetăm. 
În România, unde interesul instituțiilor de specialitate pentru colectarea/ salvarea arhivelor atelierelor fotografice a fost aproape inexistent, putem număra pe degetele de la o mână cazurile fericite în care s-au păstrat intergral sau măcar parțial (dar într-un procent semnificativ) clișotecile atelierelor fotografice. În acest sumar peisaj, arhiva „Foto Sárdi” este un caz și mai rar. Cu excepția a 30 din cele 4000 de clișee, toate s-au păstrat în plicurile de arhivare pe care este trecut numărul comenzii, numele clientului (sau, după caz, al subiectului/ subiecților), tipul comenzii și cota de depozitare. Mai exact, majoritatea covârșitoare a portretelor executate de Sárdi sunt identificabile. Lucru pe care l-am demonstrat când am publicat câteva din clișeele eșantion.
Cu câteva notabile excepții, materialul păstrat conține numai producții de studio: portrete individuale, de cuplu, de grup și chiar fotografie de produs. Cronologic, clișeele acoperă deceniul 1935 – 1944. Doar câteva sunt realizate în perioada 1955 – 1958.
Arhiva „Foto Sárdi” este în sine o fotografie a societății clujene a acelei epoci. În ea regăsim structura socială a orașului de atunci. Avem laolaltă portrete de maghiari, de evrei și de români. Materialul surpinde bine și perioada 1940 – 1944, după Arbitrajul de la Viena, când Transilvania de Nord redevine teritoriu al Ungariei. O perioadă controversată și controversat analizată în mare parte din istoriografia română și cea maghiară. O perioadă căreia nu i-ar strica să fie văzută dintr-o perspectivă proaspătă și mai apropiată de realitatea istorică. Și poate că aici ar fi bine să stăruim asupra portretelor de evrei din arhiva „Foto Sárdi”.
Este, cel mai probabil, o ocazie unică de a avea într-un singur fond documentar un număr de peste 1000 de portrete de evrei clujeni, majoritatea victime ale Holocaustului. Portrete care, mulțumită informațiilor notate pe plicurile clișeelor, sunt identificabile și documentabile. În multe cazuri sunt singura șansă de a pune chipuri unor nume din lunga listă a celei mai mari crime din istoria umanității.
Dar dincolo de valoarea documentară a arhivei „Foto Sárdi”, este absolut necesar să discutăm și de valoare artistică. Pentru că Sárdi a fost un fotograf deosebit al epocii sale. Genul de fotografie pe care l-a practicat se apropie foarte mult de ceea ce făceau fotografii holywoodieni ai vremii: fotografie glamour. Evident că nu toate cazurile îi permiteau asta. Dar acolo unde se putea, Sárdi excela. Singurele exemple comparabile din spațiul autohton vin de la „Color Studio” din București. Și nu este puțin lucru, pentru că Sárdi a fost contemporan cu mulți fotografi minunați.
Dacă fotografiile realizate de Sárdi la evenimente mondene nu se regăsesc în materialul păstrat și trebuie să le cunoaștem doar din presa vremii, în schimb arhiva cuprinde o serie de portrete de artiști și personalități din Cluj, România și Ungaria. Cel puțin în 1943, asociat cu Csiszár Viktor, Sárdi Elemér lucrează și la Budapesta. Și acolo este fotograful vedetelor. Multe dintre acestea, aflate în turneu, îi vor poza și la Cluj. De fapt Sárdi ajunsese să se promoveza ca „fotograful femeilor frumoase” („A Szépasszonyok fényképészete”).
Așadar avem nevoie de ajutorul vostru să acoperim costurile de achiziție ale unui fond fotografic extrem de valoros. Valoros din punct de vedere documentar. Valoros din punct de vedere artistic. Un fond care ne oferă ocazia să cunoaște un fotograf genial, un fond care ne oferă șansa de a afla peste 3000 de povești. Un fond relevant pentru Cluj. Un fond relevant pentru România și pentru Ungaria totodată. O arhivă în care mulți își pot regăsi rude, iar cei longevivi chiar portrete din copilărie sau tinerețe. O arhivă care vorbește despre o societate multietnică și multiculturală. Dar și despre gravele derapajele ale unei perioade istorice.
 Trebuie să strângem 15.000 de lei pentru a acoperi costul de achiziție al arhivei „Foto Sárdi”. Nu credem că este mult raportat la valoarea istorică și documentară. Și nu credem că e imposibil.
Puteți dona direct în conturile Asociație Renascendis:
 în LEI: RO50 RZBR 0000 0600 1476 9974 deschis la Raiffeisen Bank România
 în EURO: RO12 RZBR 0000 0600 1592 1757 deschis la Raiffeisen Bank România
 Sau prin Paypal: paypal.me/AsociatiaRenascendis
În rest, îl lăsăm pe Sárdi Elemér să vă convingă că munca atelierului lui merită salvată cu ajutorul vostru.”

O serie amplă de imagini din această arhivă poate fi văzută aici https://www.facebook.com/ArhivadeFotografie/photos/pcb.730782844180527/731617804097031/

Portretul lui Sárdi Elemér „cu barbă” (notație pe plic „Sárdi Elemér szakálly”), prelucrare digitală după un clișeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 6,5×9 cm, comandă nr. 5917, atelier „Foto Sárdi” (Sárdi Elemér), Cluj/ Kolozsvár/ Klausenburg, cca. 1939/ 1940

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.