Retrospectiva artistului Marcel Lupşe intitulată „DESCÂNT” – pictură, desen, obiect este găzduită de MUSEIKON, Alba Iulia.
Vernisajul a avut loc joi, 19 septembrie 2019, la ora 15.00, expoziţia poate fi vizitată până în 31 octombrie 2019.
“Marcel Lupșe, unul dintre cei mai mari maeștri români ai penelului, a ales să-și sărbătorească cea de-a 65-a aniversare la Alba Iulia.
Născut la 21 august 1954 la Dej, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” la clasa profesorului Vasile Crișan, participant, din 1980, la expozițiile organizate de filiala Cluj și apoi de filiala Cluj-Bistrița-Zalău a UAP, din 1989 a devenit membru al UAP din România, la secția Pictură. În perioada 1996-2000 a fost președinte al Consiliului de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Din 1994 este profesor și din 1998 șef de catedră la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba” din Bistrița.
A expus pictură, desen, obiect, în peste 200 de expoziții de grup în țară și peste hotare, participând anual la simpozioane și tabere de artă plastică naționale și internaționale. În cele patru decenii de activitate artistică a organizat 45 de expoziții personale, lucrările sale figurând în muzee și colecții particulare din România, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Israel, Japonia, Luxemburg, Republica Moldova, Olanda, Polonia, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria.
Despre creațiile sale a scris o pleiadă însemnată de istorici și critici de artă, între care Corneliu Antim, Paul Cornel Chitic, Magda Cârneci, Maria Magdalena Crișan, Călin Dan, Vasile Duda, Romulus Guga, Adrian Guță, Dan Hăulică, Ion Iuga, Negoiță Lăptoiu. Viorica Guy Marica, Teohar Mihadaș, Alexandru Mircea, Oliv Mircea, Pavel Șușară, Mircea Țoca, Gheorghe Vida, Liviu Văcariu, Ioana Vlasiu, iar cel mai recent părintele prof. univ. dr. Ioan Bizău.
Expoziția aniversară, intitulată Descânt, la al cărei vernisaj maestrul Marcel Lupșe vă invită joi, 19 septembrie, la ora 15, la Museikon, este dedicată uneia dintre cele mai dragi teme din creația sa: florile de leac. Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia cu sprijinul Consiliului Județean Alba și al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi deschisă publicului până în 31 octombrie 2019.”
sursa text https://www.facebook.com/museikon/
Text: Pr. Prof. Ioan BIZĂU
Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă
August 2019
“Graiul grădinilor, al plantelor tămăduitoare şi al florilor umile din pictura lui MarcelLupşeEste de netăgăduit că în ultimul sfert de veac Bistriţa s-a impus ca centru cultural şi artisticde referinţă şi prin contribuţia remarcabilă a pictorului Marcel Lupşe. Aceasta înseamnă că,alături de Gavril Ţărmure, de Oliv Mircea, de Ioan Pintea, de Mircea Gelu Buta şi de alţi câţivaintelectuali vrednici, domnia sa slujeşte onest şi constant idealurile înalte ale acestui oraş în carese mai văd urmele/relicvele renumitei comunităţi săseşti la ale cărei competenţe artistice au apelatadeseori domnitorii, boierii şi ierarhii de la răsărit de Carpaţi, începând cu „binecredinciosul şi deHristos iubitorul ţar Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovlahiei”, cum este numit acest părintefondator al Patriei în inscripţia votivă a Tetraevangheliarului de la Humor. După ce s-a format ca pictor la şcoala unor maeştri prestigioşi ai Academiei de Artefrumoase din capitata spirituală a Transilvaniei, Marcel Lupşe a asimilat foarte bine şi marealecţie a naturii, cu legile ei de o uimitoare complexitate şi cu frumuseţea ei de o inepuizabilădiversitate. Oricum, într-o istorie onestă a artei româneşti contemporane, domnia sa îşi are loculbine definit, adică în vecinătatea atât de onorantă a unor pictori precum Horia Bernea, IonDumitriu, Teodor Rusu şi Teodor Moraru, pentru a nu-i pomeni decât pe aceşti reprezentanţiiluştri ai picturii noastre recente, plecaţi deja în lumea de dincolo de zare.Prin modul său de a fi în lume şi, bineînţeles, prin creaţia sa artistică, pictorul Marcel Lupşeface dovada faptului că are o bună aşezare sufletească, activată în succesiunea intelectualilor şiţăranilor fruntaşi pe care i-au dat istoriei noastre fabuloasele ţinuturi ale Bistriţei şi Năsăudului.Aceasta înseamnă că a ajuns la înălţimea cugetului matur şi senin, adică este osârduitor şi onest înarta sa şi în slujirea de dascăl, dar şi în viaţa de familie. Cu chipul său bărbătesc bine articulat, cumasivitatea-i echilibrată şi cu glasul baritonal, Marcel Lupşe se impune, oriunde apare, ca oprezenţă plăcută, care atrage atenţia. Cum îi stă bine unui artist ajuns la vârsta deplinei maturităţi,dar şi la măsura clarităţii pe care o presupune această vârstă, îşi asumă o stare de boierie pe careşi-o activează decent, cum făcea şi Horia Bernea, de pildă. Este ştiut că un artist face dovadaseriozităţii şi aşezării sale sufleteşti în primul rând prin opera sa, dar şi prin modul în care îşichiverniseşte casa şi atelierul. Doresc să spun aici că pictorul Marcel Lupşe lucrează într-unuldintre cele mai bine rânduite/chivernisite ateliere pe care le-am văzut de-a lungul celor aproapepatru decenii de când frecventez mediile artistice.Se înţelege că pictorul Marcel Lupşe este un bun cunoscător al artei europenecontemporane, cu împlinirile ei de rang înalt, dar şi cu acele „experimente” derizorii care atinglimitele kitsch-ului sau ale comportamentului scabros. Şi orizontul culturii româneşti îi estefamiliar, raportându-se avizat şi cu folos la opera unor gânditori precum Lucian Blaga, ConstantinNoica şi Dumitru Stăniloae; dar şi la Nicolae Steinhardt şi Ioan Alexandru, pe care i-a cunoscut„faţă către faţă”. Într-un cuvânt, s-a împlinit frumos ca artist plastic, dar şi ca profesor şi ca om alcetăţii. Între altele, aceasta înseamnă că participă constant şi activ la evenimentele importante şi lamanifestările sărbătoreşti ale comunităţii. Iar în oraşul Bistriţa astfel de evenimente şi manifestărisunt frecvente, multe dintre ele fiind luate în seamă şi dincolo de graniţele României. Îi face plăcere să participe la taberele şi simpozioanele de creaţie ce şi-au câştigat un numebun în rândul artiştilor care îşi iau viaţa şi talentul în serios, precum cele de la Tescani, Colibiţa,Balcic, Sângeoz-Băi, Izvorul Muntelui – Ceahlău, Jibou sau Arcuş, având grijă să aducă bucuriecelor din jur şi să mijlocească ivirea unei stări de bine, atât de necesară traiului împreună. Întrucâtştie să-şi organizeze expoziţiile, de fiecare dată izbuteşte să facă din ele adevărate sărbători aleartei, la care iau parte mulţi prieteni şi admiratori dornici să-i fie alături şi să-i revadă lucrările.Oricum, se ştie că Marcel Lupşe nu se prezintă cu însăilări derizorii sau cu lucrări ponosite, cumfac artiştii neglijenţi cu persoana şi cu opera lor, dar şi cu oamenii care le trec pragul atelieruluiori al galeriei în care expun. Lucrările lui Marcel Lupşe poartă marca seriozităţii, a lucrului bine făcut, dovadă căstăpâneşte foarte bine tehnica picturii. Se vede că a urmat studii universitare serioase, la care se
2adaugă pilduitorul angajament pedagogic, de peste 25 de ani, la Liceul de Arte Plastice „CorneliuBaba” din Bistriţa. De reţinut că dumnealui a avut o contribuţie decisivă la cristalizarea şiafirmarea prestigiului acestei instituţii de învăţământ artistic. Între altele, la intervenţia sa pictorulCorneliu Baba a acceptat ca respectivul liceu să-i poarte numele şi să-i păstreze una dintre paleteca emblemă a nobleţei meseriei de artist. De altfel, în creaţia lui Marcel Lupşe, îndeosebi înautoportrete, pot fi sesizate ecouri din arta maestrului de la Bucureşti.” (fragment din textul catalogului)
fotografii Lucian Muntean
Recent Comments