Va invit pe 5 august 2019 la vernisajul expoziției „Înăuntrul Materiei/În afara Matcii” la ora 18 la Palatul Theodor Codrescu
Text curatorial semnat de Simona Vilau
Înăuntrul materiei / În afara mătcii
Dragoș Neagoe este o figură aparte în sculptura românească. Elev al lui Vasile Gorduz și frate geamăn al artistului Răzvan Neagoe, el nu a părăsit niciodată teritoriul sculpturii figurative, doar l-a îmbogățit, aducând moduri noi de modelaj și turnare, într-o tradiție post-Rodin, post-Giacometti. Totodată, raportarea la formele anatomice studiate este în acord cu felul său de a descifra lumea din jur, propriul său univers bine delimitat, atât în plan fizic, cât și spiritual.
În plan fizic, Dragoș Neagoe are un atelier superb într-o curte de țară, unde s-a mutat împreună cu familia când avea treizeci și cinci de ani. Practic, așa a început experiența turnării direct în gropi, săpate special în loc de negative. E important de descoperit la acest artist felul în care și-a organizat atelierul și modul de lucru. După ce s-a mutat într-una din comunele limitrofe ale Bucureștilor, a început să lucreze direct cu natura, cu pământul. Își face negativele pentru turnare direct în gropi. Acest gest este jumătate conceptual și jumătate soluție ingenioasă, accelerează procesul și economisește materiale, bucurându-se astfel și de intervenția exterioară a pământului asupra lucrărilor sale sale. Dincolo de frumusețea unor portrete-rădăcini-vestigii, lucrul direct în pământ reprezintă o noutate în sculptura românească. “Limita e cerul” devine “limita e pământul”.
Portretul supradimesionat este laitmotivul lucrărilor sale recente, iar preocuparea constantă pentru natură și pentru degradarea materiei, modul în care observă efectul climei asupra naturii și traiul în proximitatea albinelor și-au pus amprenta asupra acestor portrete, extrem de personale și de studiate. Modelele sunt adesea apropiații săi – familie, colecționari, prieteni, oameni cu care se simte deschis din punct de vedere afectiv. Portretul de expresie și latura sa emoțională devine figura centrală a atelierului lui Neagoe, plasându-l ca reper în bazinul conceptual dominat de moștenirea portretisticii greco-romane, trecute prin filtrele destrucției artei contemporane – post-Arte Povera, post-conceptual etc. Acest prefix, post-, poate fi o binecuvântare și un blestem, în același timp. Dar definește, clasează și subliniază, este firul roșu al artei contemporane a secolului XXI.
Planul spiritual pe care îl bănuim prezent în creația artistului este unul de tip animist, combinat cu o puternică pietate creștină și o claritate dată de tradiția sculpturii clasice pe care încă o practică, cu mici diferențe de abordare. Religia artistului este frumusețea, ar putea suna un posibil dicton, dar ce ne facem cu aceasta când se pierde în moștenirea violentă a trecutului istoric? Ce a luat locul frumuseții în crezul sculptorului contemporan?
Simona Vilău, curator
Expoziția a artistului Dragoș Neagoe (născut 1974) are loc în perioada 5 august-5 septembrie 2019 la Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin.
Recent Comments