LINIILE AERODINAMICE ALE JUNGLEI

ARTIȘTI: Zsófia KERESZTES, Adrian KISS, Tamás KOMORÓCZKY, Ádám ULBERT
CURATOR: Áron FENYVESI

VERNISAJ: vineri, 28 iulie, 2019, orele 19:00
Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA (P-ta Libertatii Nr. 2, Sfantu Gheorghe, jud. Covasna, Romania)
Expoziția poate fi vizitată până în 16 august 2019, în fiecare zi cu excepția zilei de luni, între orele 11-19.

Expoziția de grup organizată la Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe oferă vizitatorilor cele mai recente tendințe ale artei contemporane maghiare. Prospețimea operelor expuse nu reflectă neapărat vârsta creatorilor și nu rezultă doar din utilizarea mediilor și a materialelor de către artiști, ci mai ales din sensibilitatea lor față de subiect. Arta contemporană, care devine din ce în ce mai deschisă spre expresivitatea artistică, a devenit în ultimii ani tot mai preocupată de schimbarea percepției naturii în zilele noastre și de faptul că, în acest sens, există semne din ce în ce mai evidente că umanitatea și-a pierdut controlul asupra ecosistemului planetei. În consecință, în discursul teoretic al artei contemporane, tendințele post-umane sunt din ce în ce mai pronunțate, care nu sunt doar simptomele crizei umanismului, ci încearcă să introducă și alte perspective decât cea a rasei umane, în vederea înțelegerii viitorului planetei. 

În concordanță cu ideile de mai sus, expoziția prezintă lucrări de artă contemporană care reflectă asupra schimbării radicale a percepției naturii. În contextul expoziției, operele de artă investighează, printre altele, cum apare natura în arta contemporană ca un fel de mit din ce în ce mai înstrăinat, distanțat de societate. În același timp, mitul se distanțează nu numai de loc, ci și de timp. În consecință, operele de artă expuse au un caracter atemporal pronunțat, cu puțină referire la timpul concret. 

Expoziția explorează, de asemenea, întrebarea ce hibrizi noi apar în arta contemporană din combinația de forme organice și materiale anorganice. Noi forme de hibridizare și adaptare devin din ce în ce mai caracteristice în natură și în societatea noastră în schimbare. Expoziția examinează, de asemenea, mutațiile genurilor artistice contemporane. Cu toate acestea, mutația și hibridizarea nu sunt doar interesante în formă materială în contextul acestei expoziții, vizitatorii pot întâlni și multe aspecte poetice ale lor. 

Lucrările expuse de Adrian Kiss (1990), născut în Miercurea Ciuc, oferă o transcriere industrială și futuristă a obiectelor și a formelor arhaice. Una dintre particularitățile operei lui Kiss, absolvent al Central Saint Martins College of Art and Design din Londra, este că, la prima vedere, ne este dificil să decidem dacă au fost create de o civilizație arhaică sau dacă au aterizat în spațiul expozițional din viitor. Sursa de inspirație a lucrărilor sale expuse în MAGMA este cultura de obiecte populare din copilăria sa. În lucrările sale, Kiss operează cu forme universale care sunt scoase din cadrul lor original de referință prin selecția materialului și modele aerodinamice, nonfigurative. Instalațiile lui Kiss sunt obiecte predominant foarte senzuale, cu un puternic caracter sculptural. În ceea ce privește alegerea materialelor, artistul preferă să amestece materialele organice și anorganice. În 2019, Kiss a fost selectat de editura engleză Phaidon, în cartea intitulată Vitamina T, ca fiind unul dintre cei mai importanți 100 de artiști în domeniul artei textile din lume. De-a lungul carierei sale până în prezent, Kiss a avut expoziții individuale la Center for Contemporary Art FUTURA din Praga, Galeria Trafó, Art+Text și Horizont din Budapesta. În cadrul expozițiilor de grup din Ungaria cel mai recent și-a expus lucrările sale în Galeria Deák Erika, Société Budapest și Muzeul Ludwig; expozițiile internaționale de la Kim? din Riga, Bunkier Sztuki din Cracovia, BOZAR din Bruxelles și Künstlerhaus din Graz i-au oferit o prezență internațională intensă. În 2018 a obținut o bursă în Statele Unite de la Art in General, New York. 

Una dintre sursele de inspirație ale seriei lui Ádám Ulbert, intitulată Thalassa (1984), este viața abisală, aproape necunoscută de noi. Lucrările lui Ulbert se referă, de asemenea, la teoria Thalassa (marea primordială) din 1924 a lui Sándor Ferenczi, cu care psihanalistul explică dorința oamenilor de a se retrage la starea biologică originală. În lucrările de artă care se ocupă de mitologie, geologie preistorică și biologie apare o creatură vie ciudată, Ceratiidae Hippocampus, ale căror indivizi masculi și feminini se contopesc într-un singur corp funcțional în timpul reproducerii lor. Ádám Ulbert a participat la programul Rijksakademie din Amsterdam până în 2017, obținând diploma de masterat la Institutul Sandberg din Amsterdam. Din 2018, Fondul Mondrian i-a acordat unul dintre cele mai prestigioase granturi de artă ale statului olandez. Ultima expoziție individuală a lui a avut loc la Karlin Studios FUTURA din Praga. De asemenea, a participat la expoziții de grup la Galeria Trafó din Budapesta, Künstlerhaus din Graz, Société Budapest, Galeria Klemm din Berlin, Galeria Deák Erika și Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb. 

Zsófia Keresztes (1985) face parte dintre artiștii maghiari cei mai de seamă din ultimii ani. Sculpturile noi cu suprafață de mozaic evocă corpuri amorfe, forme biologice suprarealiste. Una dintre contradicțiile de bază ale operelor, care este și motivul pentru dinamismul lor, este că formele lor organice se confruntă cu coji sculpturale grele. Deși lucrările lui Keresztes pot avea și efectul de monumente absurde, aceste lucrări vor părea cu siguranță vulnerabile și sensibile pentru majoritatea vizitatorilor. Când le-a creat, artista a fost inspirată de măști ritualice și de corpuri androginice. Alte cuvinte cheie care pot fi asociate acestor lucrări sunt mitologia, canibalismul și triunghiul digital-sintetic-organic. Prezența internațională a lui Zsófia Keresztes a fost extrem de pronunțată în ultimul timp, după cum atestă faptul, că a expus recent la Gianni Manhattan la Viena, la Galeria Orașului Praga, la Bunkier Sztuki din Cracovia, la BOZAR din Bruxelles, la Kim? în Riga, în Karlin Studios FUTURA din Praga, în Muzeul Ludwig din Budapesta și la Künstlerhaus din Graz. În 2017 a câștigat Premiul Esterházy Art. 

Artistul senior al expoziției, Tamás Komoróczky (1963), a jucat un rol important în arta contemporană maghiară de la sfârșitul anilor 1980, apoi ca membru fondator al grupului Újlak și mai târziu ca una dintre cele mai importante figuri ale artei media maghiare. Practica artistică a lui Komoróczky s-a reînnoit complet în ultimul deceniu, în competiție cu tinerii artiști. Expoziția prezintă ultimele lucrări video ale lui Komoróczky, inspirate de scrierile existențialiste ale lui Sartre, care „ne conduc în jungla dialecticii nimicului”, citând cuvintele lui Tamás Seregi. Lucrările lui Komoróczky sunt sisteme neregulate, care sunt unite prin ritmuri vizuale și compoziții de sensibilitate asemănătoare membranei, modelate de artist. Komoróczky a expus deja la toate marile expoziții maghiare, în 2002 a participat la Bienala de la Sao Paulo, iar în 2001 lucrările sale au reprezentat Ungaria la Bienala de la Veneția. Cele mai recente manifestări internaționale ale sale includ expozițiile de la Künstlerhaus din Graz, Muzeul Național din Varșovia și Künstlerhaus Bethanien din Berlin. În 2017, vizitatorii Spațiului Expozițional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe au avut ocazia să vadă lucrările sale la prezentarea colecției video c3. 

Áron Fenyvesi

Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/330591794501290/