Expoziție Róbert Köteles „MATER” @ Galeria Új Kriterion, Miercurea Ciuc 

Robi Köteles, No matter what MATER

Nu puțini sunt artiștii care-și inventează tot felul de strategii de creație, pentru a reuși să ajungă la imaginea dorită, fie ca ei sunt pictori,graficieni, sculptori, artiști-fotografi, ori scenografi. Robi este pictor, insă înainte de a fi pictor, pentru cei care-l cunosc îndeaproape, se cunoaște faptul, că el are și multe alte preocupări legate de imagine și de mutațiile pe care aceasta le suportă înainte de a se dezvălui pe suprafața pânzei ori cea a hârtiei. Un excelent desenator, înzestrat cu o tehnică desavarșită, ai  spune că nu-i lipsește absolut nimic pentru a face ceea ce-și propune. Un talent,și o măestrie ce-l fac parcă să descindă din familia selectă a maeștrilor Renașterii, Köteles Róbert refuză parcă, cu incăpățânarea care-l caracterizează, să se identifice, ori să se revendice din categoria pictorilor subjugați de fascinația pentru o pictură de sorginte realistă, deși, ar fi probabil singurul artist român contemporan pe care îl cunosc, care ar fi indreptățit să o facă. Însă nu o face. Preferă să rămână consecvent acelui tip de travaliu, la limita riscului și a sacrificiului pe care și l-a asumat, odata cu lucrarea omonimă “Sacrificiu’’, lucrare ce a reprezentat cred, pentru el ruperea definitivă sau cel puțin temporară cu tentațiile inerente ale trompe l’oeil-ului, sau a picturii de formă, pe care o practici, la vârsta uceniciei. În acea zonă, Robi nu mai avea demult nimic de demonstrat, nici sieși nici maestrului său Constantin Flondor, care prin temele de cercetare pe imagine și pe film, și mă gândesc aici la filmele lui Andrei Trakovski, le-a inoculat încă de pe atunci studenților săi, curiozitatea de a căuta dincolo de spațiul provocator al mimesisului. Curios din fire, Robi Köteles, își imaginează în prealabil lucrările, făcând sute, mii de fotografii, știind să identifice în aproape orice, posibile structuri generatoare de construcții complexe, fie că e vorba de sondări în zona op-artului, a structuralismului, sau a unui constructivism cu accente lirice. Fotografii, care, îl aduc aproape, din nou, de Maestrul său, care la rându-i în anii ’60,’70, practica acel tip de experiment și cercetare, împreună cu elevii săi de la Liceul de arte plastice din Timișoara. Studii bionice, detalii la scară micro și macrosopică, Robi le convertește pe toate în Operă. Pendulând între uman și organic, între vegetal și endemic, între semantic, geometric și senzual, artistul investește materia cu sens. Starea ei inertă dispare, prinde viață. Materia acum variabilă, modifică opera, modifică privirea, sub bagheta magică a îmblânzitorului de magmă, și de culoare. Deși aflate sub dominația negrului sau a griurilor, care la o primă citire pot părea terne, funeste, Robi nu face  niciodata concesii El mizează conștient pe contraste non- valorice subtile, catifelate, invitând privitorul să o iubească doar cu podul palmei. Ochiul cedează locul TACTILULUI. Cum ar fi spus Cezanne ’’Ochiul nu e de ajuns,trebuie să reflectezi îndelung’’. Însă în lucrările din seria Mater, Köteles Róbert, lasă totuși să se întrevadă și ceva din sensibilitatea și prețiozitatea deloc de neglijat a picturii, care l-a consacrat, prin irizări cromatice ce se zbat sub stratul sensibil al materiei, asemeni unor “flori de piele’’. Tentația renunțării totale la culoare, în beneficiul materiei se exprimă prin texturi savuroase, epidermice, evocând aura versatilă a  materiei, fie că ea devine ”realitate’’ geologică sau topografică.  În tot acest registru vizual , artistul din Nagyszalonta, face noduri din lumile sale imaginare. Și o face de mai bine de douăzeci de ani. Opera sa, devine astfel, o căutare de sine dusă la extreme, prin intermediul materiei, cu orice RISC, cu orice PREȚ.

În încheiere, parafrazându-l pe Andrei Pleșu, în prefața cărții lui Felix Klee, la cartea despre tatăl său, un alt mare artist, tot cu ”K’’, aș  spune; Când te numești Köteles, ai toate șansele să reușești. Când nu, merită să incerci…Dragă Robi!

Cristian SIDA , Timișoara, la 9 mai 2019

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.