La atractiva universitate de artă din Germania denumită Bauhaus au studiat numeroşi studenţi maghiari şi au predat la fel de mulţi profesori maghiari, având un rol determinant în viaţa instituţiei, în reformarea constructivă a spiritului ei, în formarea pedagogiei specifice Bauhaus şi a perspectivei moderne de design şi arhitectură, ale cărei efect a cuprins aproape întreg mapamondul, de la Europa de Est şi Centrală până la Statele Unite ale Americii.
Şcoala care promova unitatea vieţii şi a artelor şi care a oferit un model de pregătire, creaţie şi societate în perioada Republicii de la Weimar (1919-1933), şi-a putut păstra deschiderea şi reţeaua internaţională de contacte. Tratatele de pace care au pus capăt Primului Război Mondial au paralizat Ungaria care fusese multinaţională, şi-a pierdut două treimi din teritoriu şi o treime din populaţie. De aceea instituţia Bauhaus a devenit una din cele mai atractive destinaţii ale artiştilor şi studenţilor maghiari care căutau noi căi de exprimare şi de afirmare. Influenţa multilaterală a artiştilor maghiari asupra Bauhaus se poate constata la fiecare pas, de la arhitectură (Breuer Marcell, Forbát Alfréd, Molnár Farkas, Sebők István), design de mobilă şi obiecte, tapiserie (Breuer Marcell, Pap Gyula, Berger Otti) până la grafica publicitară, tipografie şi design de carte (Moholy-Nagy László, Molnár Farkas şi alţii).
Artiştii maghiari au participat activ şi la producţiile scenice experimentale Bauhaus, chiar şi cu îndrăzneţe proiecte arhitecturale de teatru (Moholy-Nagy László, Molnár Farkas, Sebők István, Weininger Andor). Prin atitudinea lor activă, creatoare de comunitate, au avut un rol important în domeniul muzicii şi dansului, în organizarea de zi cu zi, precum şi a serbărilor şcolare, şi aici îl amintim în special pe Weininger Andor, fondatorul formaţiei de jazz Bauhaus.
Despre Teatrul sferic:
Probabil că lipsa de perspectivă în ce priveşte realizarea proiectelor funcţionale a dus la elaborarea proiectului Teatrului sferic a lui Weininger, o viziune monumentală, cu formă emblematică. În acest proiect s-au integrat multe tradiţii, de la experienţa de circ ambulant a copilului de la ţară până la teatrele antice greceşti. Scena aici nu mai este un spaţiu delimitat, ci o structură mobilă, proiectată în jurul axului vertical al sălii cu scaune aşezate pe suprafaţa interioară a unei sfere, cu o capacitate de 5000 de locuri. Sub influenţa acestei forme sferice s-a născut probabil şi proiectul structurii scenei cu formă sferică a lui Xanti Schawinsky.
Macheta expusă s-a realizat pe baza acestor proiecte.
Expoziția poate fi vizitatăzilnicpână pe data de 26 mai,între 12.00-18.00, iar până pe 2 iunie înainte de spectacolele Teatrului Odeon.
Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.
Cosmin Nasui is an art historian specialized in art history, 20th and 21st century – and art critic, curator, cultural manager, accredited evaluator of contemporary art, evaluator of cultural projects. He is the founder of the largest Romanian online platform for supporting and promoting Romanian contemporary art and culture www.modernism.ro. He is senior researcher at the PostModernism Museum and partner at the Nasui collection. Cosmin Nasui is a contributor as author and co-author of diverse publications and books.
https://www.postmodernism.ro/cosmin-nasui///Cosmin Nasui este curator, istoric și critic de artă, manager cultural, evaluator acreditat de artă contemporană, evaluator de proiecte culturale. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection & archives (www.cosminnasui.com) și curator la platforma muzeală privată PostModernism Museum (www.postmodernism.ro). Este autor de cărți de sinteză, monografii și studii de istoria artelor.
https://www.postmodernism.ro/cosmin-nasui/
Recent Comments