Jurnal vizual – Ion Bogdan Lefter

Evenimente peste evenimente vizuale, din toamnă-iarnă spre primăvară

Continui trecerea în revistă a „personalelor” bucureştene de toamnă-iarnă, cărora le-am făcut, în penultimul episod al Jurnalului vizual, un inventar rapid.

Incomplet! Aş mai adăuga spectaculoasa „miniretrospectivă” Mircia Dumitrescu de la Muzeul Naţional al Literaturii Române-Griviţei sau expoziţiile Mircea Deaca de la Artoteca Bibliotecii Metropolitane, Matei Bejenaru şi Florin Ghenade de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Maia Ştefana Oprea de la Mogoşoaia, Lena Vieru Conta de la Rotenberg-Uzunov.

Între timp, de la o săptămînă la alta – vernisaje Marcel Bunea la Contemp, Ana Bănică la ARCUB şi, la Institutul Cultural Român, Lucian Muntean (căruia tocmai îi recenzasem precedentul proiect, cel cu „fotocolaje”), plus o „personală” in memoriam cu lucrări ale regretatului Liviu Russu la Galateea. Şi sarabanda continuă!

Bineînţeles că şi cu contribuţii de peste tot din ţară, despre care bucureşteanul află de departe, ca – de pildă, din septembrie încoace – despre „personalele” Teodor Botiş de la Muzeul de Artă din Cluj, Lucia Lobonţ de la Galeria Arcade 24 din Bistriţa, Matei Bejenaru de la Galeria Victoria din Iaşi (proiectul fotografic expus apoi la Muzeul Ţăranului din Capitală), Ciprian Radovan la Galeria Jecza din Timişoara, Cela Neamţu la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, artista fiind prezentă, în tandem cu Costin Neamţu, şi la Muzeul de Artă din Constanţa, Vasile Tolan la Muzeul Judeţean Gorj din Tîrgu Jiu etc. etc. etc…

Reînnodînd firul expoziţiilor bucureştene din octombrie: pe 5 ale lunii, în cadrul Nopţii Albe a Galeriilor (despre care am povestit atunci, în două episoade de Jurnal vizual), într-o tipologie foarte diversă de proiecte, mai ales „colective”, au fost vernisate şi cîteva „personale”, între care cele propuse de Mircea Roman, Cosmin Păulescu-Cozo şi Mihai Zgondoiu. Despre prima – în episodul următor. Despre Cozo, Zgondoiu şi alţii – în runde viitoare!

*

Alte cîteva exemple recentissime, reprezentative pentru nivelul foarte ridicat al ofertei bucureştene actuale.

După „personalele” de clasă oferite de pictorul Ştefan Câlţia la AnnArt, de ceramista Daniela Făiniş la Senso (galerie relocată apoi!) sau de graficianul Mircia Dumitrescu la Muzeul Naţional al Literaturii Române-Griviţei, au putut fi vizitate marile „personale” Mihai Trifan la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană „Pavel Şuşară”, Aurel Vlad la Mogoşoaia (la parterul Palatului), Florin Ciubotaru la MNLR-Griviţei, Ştefan Pelmuş la TNB – Sala Pictura (eveniment aniversar: pictorul împlineşte curînd 70 de ani). Sau, în spaţii mai mici, într-o sală, respectiv două – Corneliu Vasilescu la Rotenberg-Uzunov, Roxana Trestioreanu la AnnArt. Şi, în expunere prelungită din toamnă-iarnă, Dumitru Gorzo la Spaţiul de Artă Contemporană – /SAC. Mari artişti, lucrări excepţionale.

În alte galerii – artişti mai tineri sau foarte tineri, cu propuneri incitante, de remarcabilă calitate: Lucian Muntean la Galeria 2 Art (a treia expoziţie la rînd, acum la Primăria Sectorului 2), cu un eveniment complementar-„atelier” în… Parcul Natural Văcăreşti, Maria Bordeanu la Cărtureşti Carusel, Codruţa Cernea la Möbius, Alina Codin la Centrul Artelor Vizuale (Căminul Artei – etaj), Laurian Popa la Centrul Artelor Vizuale Multimedia, Michele Bressan la Zorzini.

Cîteva expoziţii importante şi în zona „patrimonială”: panoramă Corneliu Baba şi altele la Muzeul Naţional de Artă al României, proiecte varii la Muzeul Municipiului Bucureşti, o „recapitulare” chiar şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, care ne propune să parcurgem spaţiile de la etajul 1 plus ampla supantă Vizitînd istoria 1947-2007 (titlu care trimite – de fapt – la lucrări din perioada respectivă aflate în colecţia MNAC) ş.a.m.d.

Tot acolo, pe casa scării din miezul clădirii Parlamentului – o fabuloasă expoziţie „şmecheroasă”: graffiti-uri în spirală, pe 4 + 2 = 6 etaje.

Şi încă: nimeni nu ţine o evidenţă generală, a vieţii culturale de peste tot din ţară. Mai circulăm, mai vedem cîte ceva şi aflăm de multe lucruri la care am vrea să asistăm sau la care chiar şi ajungem: de pildă la Bienala Naţională Itinerantă Ceramică-Sticlă-Metal/ Cluj-Tîrgu Mureş-Bistriţa (în februarie – în cel de-al treilea vîrf al triunghiului); sau la marea expoziţie Women Power in Art de la Castelul Cantacuzino din Buşteni, cu o sumedenie de lucrări aparţinînd unor artiste românce active în ultima sută de ani; sau marea retrospectivă a pictorului Vasile Tolan de la Muzeul Judeţean Gorj din Tîrgu Jiu. Am remarcat de la distanţă şi expoziţia lui Ciprian Ciuclea de la Iaşi, din martie, nouă etapă a amplului său proiect de explorare plastico-ştiinţifică a cîmpurilor senzoriale, foarte interesant, nediscutat – din cîte ştiu – de nimeni, neanalizat nici de criticii plastici, nici de comentatorii „interdisciplinari”, atenţi la interferenţele artistico-exacte…

Texte apărute (print) în revista Reporter global

(franciză The Economist),

Nr. 36, 1-7 martie 2019)

şi Nr. 40, 29 martie-4 aprilie 2019 (fragmente)