Jurnal vizual – Ion Bogdan Lefter

29 de ani vizuali în 7 albume

Vineri 1 februarie. În eleganta librărie Modul Cărtureşti, recent deschisă de cunoscuta reţea la parterul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism, se lansează volumul VII al seriei intitulate Sieben, deci chiar Şapte pre nemţeşte: final al unui proiect de prezentare a plasticii româneşti contemporane în Germania, unde s-au editat albumele, şi în lumea largă. Asistenţă numeroasă, artişti importanţi, critici vizuali, admiratori. Participă la lansare Doina Talmann, îngrijitoarea seriei, şi, dintre cei 7 autori de texte din carte, Ruxandra Demetrescu, Mădălina Mirea, Aurelia Mocanu, Caterina Preda şi autorul acestui Jurnal cultural, solicitat să şi „modereze” reuniunea. Pe lîngă textul cu care am contribuit la formula de „septet”, am scris şi introducerea generală, o amplă panoramă a artelor vizuale româneşti postcomuniste (29 de ani vizuali ai unei culturi europene „de descoperit”), din care reiau în continuare prezentarea proiectului, în versiune adaptată.

Proiect în 7 paşi şi alte contribuţii la cunoaşterea artei româneşti

Manager cultural german de origine română, proprietară a Galeriei de proiecte KunstART/ KunstART am Hellweg din Bochum, Doina Talmann s-a dedicat în ultimii ani promovării artelor vizuale din ţara sa natală în cea de adopţie. Volumele din seria Sieben n-au fost singurele sale contribuţii în materie. În paralel, a editat nu mai puţin de 10 alte albume cu autori români: Zidaru – das Werk von Marian & Victoria Zidaru, în colaborare cu Günter Strunck (2011), Ciprian Ciuclea – Installationen, Video, Grafik 2008-2011 (2012), Maurice Mircea Novac (2013), [Paula] Ribariu (2013), Ciprian Paleologu. Das Projekt Mensch (2014), Onisim Colta (2015) şi Valeriu Şchiau (2015) (toate – la Editura Klartext, Essen) şi Ioan Iacob, Prima lux – prima nox (2014), Decebal Scriba 70s-80s Works, în colaborare cu Olivia Niţiş (2017) şi Iosif Király (2017) (ultimele – la Editura Kettler, Dortmund/ Bönen).

Faţă de albumele individuale, respectiv de cuplu (cazul Zidarilor), Doina Talmann şi-a propus în seria Sieben o operaţiune mai ambiţioasă, de expunere a artei româneşti pe piaţa germană şi internaţională în imagini mai largi, nu într-o panoramare efectivă, atotcuprinzătoare (nu încă!), totuşi într-o manieră care să poată schiţa, prin fragmente şi secvenţe concludente, contururile marelui ansamblu al unei arte naţionale bogate, dar atît de puţin cunoscute peste graniţe. Iată temele şi autorii din primele 6 volume: Sieben offene Terrassen zur Welt. Junge rumänische Kunst/ Şapte terase deschise spre lume. Arta românească tînără, cu Ciprian Ciuclea, Anca Irinciuc, Liliana Mercioiu Popa, Simona Nuţiu Gradoux, Tudor Pătraşcu, Valeriu Şchiau, Sorin Tara (von Neudorf) (2010), Sieben, Band II, Rumänische Gegenwartskunst/ Arta contemporană românească, cu Ioan Iacob, Sasha Meret, Matei Negreanu, Mircea Maurice Novac, Mircea Roman, Alma Ştefănescu-Schneider (Dortmund), Arina Stoenescu (artişti cu dublă cetăţenie culturală, 2011), Sieben, Band III, Das Metadekorativum/ Metadecorativul, cu Gherghina Costea, Daniela Făiniş, Mariana Gheorghiu Bădeni, Ileana Dana Marinescu, Ioan Nemţoi, Cristina Russu, Mihai Ţopescu (2012), Sieben, Band IV, Skulptur/ Sculptură, cu Ştefan Radu Creţu, Elena Dumitrescu, Reka Csapo Dup, Marian Gheorghe, Costel Iacob, Marius Leonte, Aurel Vlad (2014), Sieben, Band V, Graphit/ Grafică, unde apar Ioan Atanasiu Delamare, Amalia Dulhan, Stela Lie, Dragoş Pătraşcu, Radu Solovăstru, Margareta Udrescu, Simona Vilău (2015), şi Sieben, Band VI, Fotografie (acelaşi cuvînt, cu pronunţii puţintel diferite în germană şi-n româneşte), cu Ion Grigorescu, Alexandra Croitoru, Nicu Ilfoveanu, Ştefan Sava, Carmen Dobre-Hametner, Michele Bressan, Mihai Oroveanu (2017). La primele două tomuri Doina Talmann a fost însoţită de Günter Strunck, apoi a continuat de una singură, cu pricepere şi cu tenacitate, reuşind – iată! – să ducă proiectul la bun sfîrşit.

Sieben/ Şapte, cu cîte 7 artişti în fiecare volum, conform micului joc cifric al ciclului (nu chiar numerologic, căci nu e la mijloc nimic „magic”!). În primele 6 tomuri s-au adunat 42. Vor fi mai mulţi de 7 x 7 = 49 în total, căci finalul nu mai e rezervat prezentării unor artişti, ci unor teme, „ilustrate” de mult mai multe nume.

Cele 7 volume cuprind – fireşte – şi texte explicative, sub semnăturile unor critici şi istorici de artă români: Magda Cârneci, Cristina Cojocaru, Liviana Dan, Cătălin Davidescu, Sandra Demetrescu, Adrian Guţă, Bogdan Iacob, Adrian-Silvan Ionescu, Erwin Kessler, Ioana Mandeal, Aurelia Mocanu, Olivia Niţiş, Ileana Pintilie, Magda Radu, Pavel Şuşară, Marcel Tolcea, Diana Ursan, Mihaela Velea şi acum, la volumul ultim, Ruxandra Demetrescu, Mădălina Mirea, Igor Mocanu, Caterina Preda, din nou Liviana Dan şi Aurelia Mocanu, cu contribuţia şi a autorului acestor rînduri. Un număr semnificativ de exegeţi, reuniţi astfel într-o acţiune colectivă de prezentare a creativităţii vizuale româneşti recente şi actuale. De asemenea, au contribuit şi germanii Wulf Aschenborn, Ruth Fabritius, Christine Frisinghelli, Julia Wessel, Kerstin Wickman.

Titlul seriei e doar nemţesc, însă textele din toate volumele sînt publicate în trei limbi: germană, engleză şi română.

Pe parcurs a mai fost şi o fasciculă-„supliment” realizată de Doina Talmann în revista lunară k.west din Essen (supraintitulată pe copertă „Magazin für Kunst, Kultur, Gesellschaft”, iar pe pagina de Internet, mai explicit, kultur.west, „Magazin für Kunst, Kultur, Gesellschaft in NRW”: magazin pentru artă, cultură şi societate în Renania de Nord-Westfalia): o broşură de 16 pagini, bilingvă, despre Rumӓnische Gegenwartskunst. Eine kurze, skizzierte Synthese/ Arta românească contemporană. O scurtă sinteză schiţată 1980-2016, în numărul 10/ 2016 al revistei, cu o introducere de Stefanie Stadel şi cu scurte texte generale de Adrian Guţă, Magda Cârneci şi Ruxandra Demetrescu, cărora li se adaugă o prezentare a proiectului Sieben, semnată de Aurelia Mocanu, inventarul primelor 6 volume, alte informaţii şi imagini. (Doina Talmann a mai editat şi un al doilea supliment k.west, în numărul3/ 2018, Aktuelle Tendenzen in der rumӓnischen Literatur, doar în limba germană, pentru difuzare la Tîrgul internaţional de carte de la Leipzig din 15-18 martie 2018, unde România a fost ţară invitată de onoare/ „Schwerpunktland”: despre – adică – „tendinţe actuale în literatura…”).

Să recapitulăm: 10 albume individuale (primul – cu un cuplu de artişti), o „schiţă de sinteză” într-o broşură şi un ciclu de 7 volume cu artişti şi comentarii în măsură să contureze imaginea evoluţiilor recente ale plasticii unei ţări. Un admirabil proiect editorial, ramificat în mai multe direcţii, printr-un efort de tip – în fond – curatorial, de construcţie a unei „expuneri” care, dacă n-are cum să reconstituie pînă la detalii un peisaj de mare luxurianţă, îl va putea sugera.

Al 7-lea 7

Din acest amplu, bogat peisaj de ansamblu, cele 7 volume ale proiectului Sieben se opresc – spuneam – asupra cîtorva linii definitorii, asupra unor genuri şi specii, asupra unor eşaloane generaţionale: 7 nume încă tinere, afirmate în ultimul circa un deceniu-un deceniu şi jumătate, 7 artişti români trăitori în alte ţări, 7 ceramişti şi sticlari, 7 sculptori, 7 graficieni, 7 fotografi şi – acum – 7 perspective politice şi ideologice asupra anumitor zone ale plasticii româneşti de după 1990, nu doar cu 7, ci cu mult mai numeroase ilustrări. 7 sînt în ultimul volum al seriei – vasăzică – temele, în dreptul fiecăreia fiind convocate grupuri mai restrînse ori mai diverse de artişti reprezentativi. Subtitlu: Politische Kunst – Artă politică, într-un sens larg, trimiţînd la ideologiile socio-culturale care infuzează civilizaţia contemporană. Cele 7 texte din Sieben VII, în ordinea din sumar: Europa, Europa, al sussemnatului, despre ipostazele „integraţioniste” ale creativităţii noastre vizuale; Postcomunism de Caterina Preda, despre raportările retrospective ale artei de după 1989; Feminitate şi feminism în arta contemporană românească de Ruxandra Demetrescu; Consumism postcomunist şi postcomunism consumist de Igor Mocanu; The Sense of Duty and the Lock of Desire de Liviana Dan, despre angajamentul politic explicit al artiştilor (cu titlul englezesc – sau „americănesc” – folosit de la-nceput, de la redactarea textului în româneşte); I/RO/nik de Aurelia Mocanu, despre umorul şi ironia creativităţii noastre vizuale recente (din nou cu un titlu „universal”, care n-a mai trebuit tradus!); şi Credinţă şi inovaţie de Mădălina Mirea, despre reverberaţiile tîrzii ale „neo-ortodoxismului”.

Celor 7 tomuri li se pot adăugat oricînd încă 7 şi încă 7 şi oricîte, pînă la completarea tabloului. Zeci şi zeci de artişti români din toate generaţiile au la activ opere valoroase, care i-ar fi propulsat în elita plasticii europene şi internaţionale dacă s-ar fi bucurat de atenţia de care beneficiază culturile influente. Rămîne şansa unei neaşteptate „descoperiri”, a „revelaţiei” pe care o poate furniza creativitatea vizuală prea puţin cunoscută a unei ţări – şi ea – prea discrete, neadaptate la competiţia politică, economică, nu în ultimul rînd culturală, artistică, inclusiv plastică din vremurile noastre atît de iuţi, de grăbite să „descopere”, să „consume” şi să treacă mai departe…

Text apărut (print) în revista Reporter global

(franciză The Economist),

Nr. 33, 8-14 februarie 2019