27 noiembrie – 8 decembrie 2018

Vernisaj: 27 noiembrie, ora 19.00, Calpe Gallery

Program de vizitare: luni – vineri (12:00 – 19:00), sâmbătă – duminică (16:00 – 20:00)

Offline, expoziția rezidenței organizate de galeria de artă contemporană META Spațiu, în această vară la Dunăre, și care a reunit participanți din România, Serbia, Franța, Slovacia și Austria, Cătălin Bătrânu (RO), Josepha Blanchet (FR), Sorin Ciutacu (RO), Daniel Dan (RO), Andreea Foanene (RO), Vlaicu Golcea (RO), Alex Halka (RO), Andreea Hereșanu (RO), Emilia Jagica (SRB/DE), Michael Koch (AU), Martin Kulda (SK), Andreea Medar (RO), Silvia Moldovan (RO), Cătălin Marius Petrișor (RO), Olga Török (RO), împreună cu organizatoarea proiectului, Mirela Stoeac-Vlăduți, va fi deschisă la Galeria Calpe din Timișoara, Bastionul Theresia, în perioada 27 noiembrie – 8 decembrie 2018.

META Camp, prima ediție a rezidenței, s-a desfășurat sub semnul libertății totale, a conectării cu natura și Dunărea, ca element catalizator al creativității și individualității, într-un tot unitar care va lua forma expoziției Offline. Timp de 10 zile artiștii și invitații speciali au avut ocazia de a se cunoaște, de a lucra împreună, de a descoperi frumusețea tainică a fluviului cu ale sale calități alchimice, ce inspiră și, în același timp, îndeamnă la meditație și contemplare. Aceeași libertate a fluxului de expresie au avut-o și artiștii, iar acest lucru se vede clar în lucrările realizate, lucrări ce pun în valoare personalitatea și talentul fiecăruia dintre ei.

Cătălin Bătrânu (RO) în a sa instalație sculpturală concentrează sensul pe care Dunărea îl are pentru el, fluviul care l-a fascinat încă din copliărie; încapsulează în lucrare forma valurilor și culorile adâncului, culorile pe care numai o imersare imaginativă le poate transpune în realitate. Ritmul și fluxul devin elemente centrale ale obiectului artistic, care a și fost pus pe apă la finalul rezidenței, dublând realitatea apei cu cea a viziunii artistului.

Josepha Blanchet (FR) și-a păstrat interesul – temă centrală a operei sale – pentru propria corporalitate în raport cu lumea exterioară, alegând Dunărea ca loc de desfășurare a unei scenografii vizuale încărcate de sensibilitate și atenție pentru detaliile de mișcare și tempo ale naturii care respiră în același ritm cu cel al ființei umane. Această suprapunere a elementelor interior/exterior, vibrație umană/ritm natural se concretizează în video-ul creat de Josepha și intitulat „Different shapes of water”.

Daniel Dan (RO) a creat o serie de sculpturi din marmură în care lumina și transparența creează ferestre spre o altă lume sau se interpun între ochiul privitorului și realitate ca un filtru prin care perspectiva noastră se poate schimba. Atenția sa este centrată pe relația dintre ființa umană și univers, iar lucrările sale devin portaluri spre o stare profundă, metafizică a inconștientului uman.

Alex Halka (RO) experimentează permanent, pune sub semnul întrebării și sub cel al îndoielii limitele limbajului digital și transpunerea acestuia în formă vizuală, lăsând ca modelele create de mașinile digitale să beneficieze de o libertate totală, prin intermediul undelor de sunet, ca răspuns la permanenta ipoteză a unui conflict între ființa umană și mecanismele artificiale.

Andreea Hereșanu (RO) este autoarea unei picturi definite de o ingenioasă libertate, de o cumulare neașteptată de elemente într-un tot unitar și de o finețe a tușei specifică picturii japoneze. În lucrarea realizată în cadrul rezidenței, Andreea aduce, în același plan, frânturi de natură, culori ale memoriei afective, o compoziție generoasă care îi permite privitorului să pătrundă în lumea încărcată cu simboluri a artistei.

Emilia Jagica (SRB/DE) este preocupată e fragmentarea corpului uman și depășirea granițelor dintre gen, reprezentările clasice și gândirea prejudicioasă legată de sex și rolurile sociale. Folosind fotografii din perioada interbelică, Emilia nu se teme să compună, prin tehnica colajului și intervenții fine și atent studiate de grafică, tipologii umane noi în care interiorul și exteriorul, linia dreaptă și curba, devin semne ale unei viziuni profunde asupra identității umane.

Martin Kudla (SK) introduce limbajul street-art-ului în pictură, creând structuri de tip op art care provoacă ochiul la o înțelegere mai intensă asupra a ceea ce înseamnă imaginea în epoca digitalizării și vitezei, a modului fugitiv în care privim frenezia urbană și trecerea accelerată a timpului. În funcție de punctul de observare, liniile viu colorate capătă volum și relevă arhitectura digitală care îl inspiră pe artist.

Andreea Medar (RO) folosește istoria personală drept punct de plecare pentru un diptic în care licornul, ființă mitologică strâns legată de fantezia copilăriei, se multiplică într-o serie de suprapuneri și redimensionări pentru a genera o imagine copleșitoare cu straturi de culoare albă ce potențează simbolistica urmărită. Colajul este, în acest caz, o narație fantastică ce ascunde în spate povestea pe care fiecare dintre noi o poate percepe în felul său.

Silvia Moldovan (RO) este permanent preocupată de mediul încojurător, de viață în plenitutidinea formelor pe care o ia în natură, de posibilitatea unei distopii în care ființa umană nocivă, consumistă, distruge întregul eco-sistem, iar adâncurile mărilor, pământurile aride, devin singurele mărturii ale unei lumi dispărute. Silvia oferă, în pictura sa, negativul imaginii cu care se confruntă zi de zi, aceea în care ea este nu un observator al disparițiilor, ci un conservator al vieții păsărilor din Timișoara, al animalelor care ajung în sanctuarul său.

Cătălin Petrișor (RO) a depășit limitele limbajului artistic clasic și este atât un observator, cât și un părtaș, la schimbările pe care indiferența, lipsa de cunoaștere a omului le produce în mediul exterior, dar filtrul său artistic relevă pentru privitor miracolul vieții și al întâlnirilor cu sedimentele istoriilor personale umane: acțiunea distructivă asupra unui lăcaș de cult, obiecte personale abandonate în natură, plasticul, o invenție hibridă ce „ușurează” existența consumatorului contemporan, dar pune o pune în pericol pe cea a întregii umanități.

Un rol esențial pentru întâlnirea META Camp l-au avut și teoreticienii și invitații speciali. Curatorul Andreea Foanene a mediat dialogul dintre practica artistică și transpunerea lui în limbajul cuvintelor; profesorul Sorin Ciutacu, în prelegerea sa despre Wittgenstein i-a introdus pe participanți în estetica filosofică a postmodernismului; Olga Diana Torok a susținut un workshop de mișcare ce va fi continuat și în cadrul expoziției, sub denumirea de #Yolga, iar Vlaicu Golcea, compozitor contemporan, a realizat o piesă specială în cadrul rezidenței și i-a provocat pe cei prezenți să asculte cu o atenție mai fină lumea sunetelor care ne înconjoară.