producător: PostModernism Museum
spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
curator: Cosmin Nasui
cercetător istoric: Cristian Vasile
manager proiect: Oana Nasui
expoziție deschisă: 1-31.08.2018
miercuri-duminică 10.00-18.00
expoziție nerecomandată publicului sub 18 ani
lucrările de artă provin din colecția George Șerban și colecția Nasui iar materialele de arhivă din colecția Nasui
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amatorfără vernisaj; petrecere omagială: 23 august, 2018, de la ora 16.00
tururi ghidate curatoriale:
-8 august, de la ora 12.30
-18 august, de la ora 11.00
-23 august, de la ora 16.00
-29 august, de la ora 11.00
Proiect de cercetare și expoziție
Cercetarea și expoziția reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur, marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalistă, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității.
Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face referire la mai multe tipologii de erotism și viață privată din România. În epoca Ceaușescu au existat schimbări majore în România: modelul familiei monogame, copii nedoriți din orfelinate, combaterea prostituției, explozia chiuretajelor, repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale, explozia demografică a generației „decrețeilor”.
Astfel, termenii de erotism și sexualitate rămân în continuare conectați cu componente dificile a vieții private și sociale.
Proiectul de față abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă, perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.
Proiectul se subscrie noilor definiții date de UNESCO patrimoniului imaterial („intangible cultural heritage”), și anume că acesta nu reprezintă doar tradiții moștenite din trecut ci și practici sociale, contemporane sau de istorie recentă, din diferite grupuri culturale din mediul urban și rural (https://ich.unesco.org )
Proiectul propus se regăsește și sub umbrela Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, nr. 26/2008, prin cercetarea extensivă și multidisciplinară în domenii precum istoria artei, cultură vizuală, sociologie, antropologie, medico-juridic, care îi permite să propună procedee de punere în valoare a expresiilor culturale din cadrul modului de viață socio-cultural în comunitățile urbane și rurale din România anilor 1964-1989.
Mai multe:
Recent Comments