Invitație la conferință – Idei în Agora

Muzeul Municipiului București vă invită

marți, 24 aprilie 2018, ora 18:00

la conferința

Genocidul armean. Un ”trecut care nu trece”

Gazda evenimentului – Casa Filipescu-Cesianu

Invitat – Bedros Horasangian

Moderator: Sorin Antohi – Asociația Orbis Tertius

Tematică
”Cultura publică din România nu excelează la capitolul memorie, deși referințele (așa-zis) istorice, adesea selective, răstălmăcite și instrumentate politic, nu lipsesc. Una din temele academice, civice și politice recurente de după 1989 a fost justiția retrospectivă, un cadru complex – istoric, memorial, moral, etic și juridic – în care se abordează în special trecutul nostru recent. Acel trecut care nu s-a așezat consensual în tratatele de istorie, nu s-a “liniștit” (Paul Ricoeur), un “trecut care nu trece” (Henry Russo). Înainte ca uitarea și rescrierea să-l șteargă, acel trecut trebuie analizat, interpretat, înțeles. Dar sunt oare românii interesați de trecutul și de suferințele altora? Poate un popor care ajunge adesea la ura-de-sine (inclusiv pe calea autoderiziunii), să sufere pentru tragediile străinilor? Nu există legături între doliul individual, cel comunitar, cel național și cel universal? De la asemenea întrebări și de la evocarea cazului paradigmatic al Genocidului Armean va porni dialogul meu cu Bedros Horasangian” – Sorin Antohi.

Cine sunt cei doi speakeri

Bedros Horasangian (n. 1947), unul dintre cei mai importanți scriitori români, a absolvit Institutul Politehnic din București și a lucrat la început ca inginer. După ce a debutat ca scriitor, a ocupat diferite posturi la Arhiepiscopia Armeană din București, la mai multe ziare și periodice culturale, precum și în diplomație (atașat cultural la Ambasada României din Atena; director-adjunct al Institutului Cultural Român din New York). A publicat numeroase cărți de literatură foarte bine primite de critică și de public, comentarii politice, cronici literare și muzicale, eseuri, editoriale etc. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1984) și Premiul Academiei Române (1987). Principalele opere: Curcubeul de la miezul nopții (proză scurtă, 1984); Închiderea ediției (proză scurtă, 1984); Parcul loanid (proză scurtă, 1986); Sala de așteptare (roman, 1987); În larg (roman, 1989); Portocala de adio (proză scurtă, 1989); Misteriosul om în negru sau Ora melomanului. Roman în foarte multe părți (roman, 1992), Enciclopedia armenilor (proză, 1994); Bonjour, popor! (eseuri, 1995); Zăpada mieilor (roman, 1996); Integrarea europeană (poeme, 1997), Obsesia. Cine l-a ucis pe Olof Palme (roman, 2002), Miss Perfumado și alte femei (proză scurtă, 2009). A scris, tradus, selectat, comandat, inspirat cele mai multe dintre materialele care alcătuiesc impresionantul Dosar 1915, un efort pe termen lung de informare a publicului din România cu privire la Genocidul Armean: http://www.araratonline.com/category/istorie/dosar1915/

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.

Despre Idei în Agora
Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume – care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite (conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict.
Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea critică a ideilor.

 

* Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Casa Filipescu-Cesianu, în termen de 30 zile.

* Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru publicații virtuale și tipărite: https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ  

* Alte detalii despre acest eveniment, aici: http://muzeulbucurestiului.ro/evenimente.html

 

 

URMĂTORUL EVENIMENT:

Muzeul Municipiului București vă invită la următoarea conferință

Idei în Agora – ”Introducere în anatomia sunetului”

care va avea loc, de asemenea, la Casa Filipescu-Cesianu,

marți, 8 mai, între orele 18:00-19:00.

Fred Popovici va fi în dialog cu Sorin Antohi.

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.