Constantin Tinteanu
 Curiozităţi – cabinetul unde fiecare înţelege ce vrea
Cabinetul de curiozităţi al secolului al 16-lea nu putea fi complet şi respectabil fara cornul de inorog, ghearele de dragon, serpii de piatra, bezoare. In acest cadru erau adunate obiectele rare si pretioase, unele aduse cu osteneala si dificultate din misterioasele teritorii ale continentelor abia descoperite. Ce ispite sau, in egala masura, obsesii si disperare puneau in miscare umanitatea, ce insusiri ii erau necesare unei fiinte pentru a porni la drum pe farfuria numita Pamant, pe marile si oceanele necunoscute locuite de monstri marini? Cati ajunsi la capatul ei vor fi impartasit soarta lui Arthur Gordon Pym, cati vor fi pierit nestiuti? Cati vor fi facut cale intoarsa? Irezistibila si terifianta Terra Incognita, multi fluturi si-au ars aripile la flacara ei! Dar si mai numerosi au cules roadele cutezantei imbogatindu-se, fireste obsesia aurului si argintului ce era de luat le-a potentat inclinatia naturala spre cruzime si distrugere, mai degraba barbari fiind decat civilizatori. Parjol a fost lasat in urma, suferinta, ruina si moarte. Se intelege ca nu toate artefactele au fost topite pentru metalul pretios, nu toti idolii au fost facuti tandari fiindca erau demoni si chipuri cioplite. Unele ciudatenii si-au facut loc pe caravelele ce se intorceau cu prada in Europa, curand s-a observat ca se pot face bani frumosi cu asemenea marfa, ca exista amatori, cu precadere principi si regi. Intr-o epoca in care covarsitoarea majoritate a omenirii nu cunostea decat ceea ce se vedea cu ochiul liber pana la linia orizontului, cand distantele se masurau cu alergatura unui cal bun intr-o zi, noile tinuturi ramaneau inaccesibile si de neinteles. America prea indepartata, atat de intangibila pentru omul obisnuit, putea foarte bine sa nu existe. Si totusi, in intimitatea cabinetului se realiza orice, aici omul imblanzea natura, vedea  lumile de dedesubt si cele de deasupra, vindeca trupul si hranea spiritul, era partas la marea taina a lui Dumnezeu. Si intr-un fel, blasfemic, desi nimeni nu o spune, nici macar in forul interior, devenea Dumnezeu.
Cabinetul de curiozitati al prezentului nu mai are corn de inorog, doar banal corn de narval, ghearele de dragon s-au transformat in dinti de rechin, serpii de piatra, de mult timp au devenit amoniti. Iar bezoarul cu siguranta nu va ajuta in caz de otravire. Cabinetul viitorului va atrage privirea cu alt fel de raritati, mult mai pretioase, infinit mai utile, dar si foarte greu de pastrat: rabdare, interes, bucurie, candoare. Sau va inceta cu totul sa existe, redundant fiind in lipsa curiozitatii si pasiunii.
 Expozitia de la Galeriile Karo s-a cristalizat in jurul unei piese de mobilier din atelierul pictorului Mihai Sarbulescu. Salvat de la destinul firesc de a fi aruncat la gunoi, a devenit exponat dar si martor, o notita  insotitoare scrisa de mana artistului evoca: “Pictori si sculptori care au stat in acest fotoliu din anul 1988 pana in toamna anului 2017, cand a fost luat de Constantin Tinteanu pentru Cabinetul de curiozitati: Ioana Batranu, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Ioan Burlacu, Andrei Chintila, Dorin Coltofeanu, Simion Craciun, Cristian Ditoiu, Sorin Dumitrescu, Andreea Flondor, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Ioan Iacob, Matei Lazarescu, Paul Neagu, Dan Palade, Cristian Paraschiv, Horea Pastina, Mircea Roman, Valentin Scarlatescu, Stefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea Tohatan, Constantin Tinteanu, Vasile Varga, Florentina Voichi… si subsemnatul Mihai Sarbulescu 26 februarie 2018”
Nu-mi propun sa descriu acest cabinet de curiozitati. Ar fi un demers fara indoiala sortit esecului, nu as sti asupra carei lucrari sa ma aplec mai intai, peste care sa trec pe deasupra cu vederea, ce sa “iau” cu mine acasa. Aranjarea locului fiind o sarcina dificila si cu multe provocari inca de la inceput, intrebarea a fost cum poate fi adusa intr-un spatiu redus o cat mai mare cantitate de obiecte, fara ca atmosfera sa devina apasatoare si claustrofobica. Cum se poate rezolva dilema aglomerarii aglomerand si mai mult,  este posibil ca in aceste conditii sa dai totusi impresia de neplin? Care este punctul unde trebuie sa te opresti, pana unde publicul isi doreste sa mai vada ceva si de unde oboseste pierzandu-si astfel interesul? Este o balanta foarte fina care se regleaza la fata locului, nu exista formule consacrate, fiecare spatiu are chimia lui, aceleasi exponate intr-o alta incinta vor da nastere la o cu totul alta expozitie. Si mai mult, stari sufletesti diferite vor avea ca rezultat expozitii diferite. Un cabinet de curiozitati al variabilelor.
În România tema cabinetului a fost  rar folosită ca demers artistic, fiind preferate intotdeauna alte mijloace de manifestare. Cu toate acestea  spiritul lui se regaseste la diversele paliere ale creativitaţii, se poate afirma că fiecare persoana deţine un cabinet de curiozităţi interior ca sumă a emoţiilor, trăirilor, experienţelor şi acumulărilor de tot felul.
“Cabinetul de curiozităţi” de la Galeriile Karo, strada Oituz 45, Bacau poate fi vizitat in perioada 9 martie 2018 – 12 aprilie 2018.
Expun : Liviu Acasandrei, Daniel Balint, Horia Bernea, Ilie Boca, Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu, Mihai Chiuaru, Marius Crăită-Mândră, Vasile Crăită-Mândră, Florina Coulin, Iulian Cristea, Cristi Diaconescu, Constantin Flondor, Iuliana Florea Lucan, Ion Grigorescu, Ruxandra Grigorescu, Mihai Horea, Geanina Iustina Ivu, Matei Lăzărescu, Florian Lipan, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Paul Neagu, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Sorin Purcaru, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Andrei Simion, Constantin Ţînteanu, Aurel Vlad, Bogdan Vlăduţă, Florentina Voichi, Robert Mihael Zahariuc, Gheorghe Zărnescu.
Curator Constantin Tînteanu