Galeria Sector 1, continua seria expozitiilor personale ale artistilor clujeni cu care a debutat pe 15 iunie, cu solo show-ul pictoritei Alexandra Șerban, într-un cadru ce concurează cu spațiile multor galerii celebre din afara țării. Expoziția, curatoriata de Bogdan Iacob, istoric si critic de arta, va putea fi vizitată începând cu data de 27 octombrie 2017, ora 12.
Lucrările artistei clujene Alexandra Șerban din expoziția Tales of Light and Entropy o dezvăluie ca fiind un pictor „pur sânge”, pentru care pictura este un mediu de producție artistică complex, complet și cu un bogat potențial expresiv, pe care îl abordează cu un entuziasm ce pare inepuizabil, o varietate de formate și dimensiuni ce posedă o remarcabilă coeziune în privința conținutului lor semantic și o vădită coerență a stilului pictural, ce implică o tratare gesturală și viguroasă a suprafeței, menită să producă reprezentări senzual insinuante ale unor fragmente mundane.
Ce primim este certitudinea magiei prin care pictura poate traduce și transfigura realitatea în imagine spectaculoasă si care este peren fascinantă, artista fiind remarcabilă în abilitatea sa de a conferi lucrărilor sale de dimensiuni mari o eleganță delicată, iar lucrărilor de format mic o monumentalitate ce nu este intimidantă.
In fata lucrarilor Alexandrei Serban te infasoara o impetuoasă senzație de joi de vivre produsa de bucuria energizantă și eliberatoare cu care sunt pictate si în care perspectiva joacă un rol esențial și teatral, pe de o parte și de consistența expresivă a texturilor, însoțită de senzualitatea nonșalantă a tușelor, pe de altă parte. Aparenta inarticulare a suprafețelor picturale este înșelătoare: o privire mai atentă descoperă că unghiurile și eclerajul sunt folosite ingenios pentru a domoli aparenta frustețe a impasto-ului. Astfel, geometria și lumina sunt puse în dispută cu recalcitranta tendință spre dezordine a materiei și cu tirania timpului, iar o frumusețe emoționantă este relevată în abisurile entropiei.
Expoziția, curatoriata de Bogdan Iacob, istoric si critic de arta, va putea fi vizitată începând cu data de 27 octombrie 2017, ora 12, pe Strada Băiculești, numărul 29, sector 1, București (în incinta Combinatului Fondului Plastic).
Despre Sector 1
Sector 1 este o galerie de artă contemporană, care funcționează ca un spațiu ce își dorește să contribuie la evoluția elitei artistice contemporane, punând pe primul loc ideile artistului, a cărui misiune este de a crea în mod liber, fără constrângeri.
Galeria găzduiește pe de-o parte operele creatorilor de conținut, iar pe de altă parte vine în întâmpinara iubitorilor de artă și de frumos care sprijină inițiativele creative.
Text curatorial expozitie „Tales of Light and Entropy”
Lucrările artistei clujene Alexandra Șerban din expoziția Tales of Light and Entropy o dezvăluie ca fiind un pictor „pur sânge”, pentru care pictura este un mediu de producție artistică complex, complet și cu un bogat potențial expresiv, pe care îl abordează cu un entuziasm ce pare inepuizabil. Lucrările expuse prezintă o varietate de formate și dimensiuni, dar posedă o remarcabilă coeziune în privința conținutului lor semantic și o vădită coerență a stilului pictural, ce implică o tratare gesturală și viguroasă a suprafeței, menită să producă reprezentări senzual onctuoase ale unor fragmente mundane.
Privind lucrările lui Șerban din ultimii aproximativ trei ani, spectatorul este condus aproape irezistibil spre a sesiza că stereotipurile de gen, atunci când este vorba despre pictură, sunt în mare parte înșelătoare și inutile. Astfel, maniera picturală pe care aceasta o alege a fost frecvent asociată artiștilor de gen masculin aparținând unor diverse epoci culturale, de la baroc la romantism sau avangarda istorică. Respectiva abordare stilistică sepctaculoasă a fost astfel fie elogiată ca eliberatoare datorită dinamismului său inerent, fie criticată ca formă de manifestare a unei culturi opresive, elitiste, masculine și exclusiviste. Însă, cu toate că această manieră stilistică poate fi ușor percepută eronat ca fiind macho și eroic avangardistă, în cazul lui Șerban, ea este nimic mai mult (sau mai puțin) decât un mijloc artistic stăpânit cu virtuozitate pentru atingerea unui scop estetic, specific și personal.
Alexandra Șerban caută frumusețea obținută printr-o erupție a senzualității intrinseci a tonurilor și a texturilor oferite de culorile de ulei, indiferent de motivul figurativ sau de dimensiuni; pigmentul este aplicat pe suprafața pânzei cu gesturi energice, fără ezitări, iar perspectiva din care elementele de peisaj sau de arhitectură sunt observate le conferă de fiecare dată un surplus de dinamism și contribuie esențial la atmosfera de ansamblu a fiecărei imagini. Dacă, în cazul multora dintre picturile gestuale sau expresionist abstracte produse în anii ’40 și ’50, impetuozitatatea gestului pictural era în mod aproape obligatoriu acompaniată de dimensiunea amplă a lucrării, în cazul lui Șerban, aceasta din urmă este mai puțin importantă în sine, ca semnificant al grandorii eroice ori emfatice, artista fiind remarcabilă în abilitatea sa de a conferi lucrărilor sale de dimensiuni mari o eleganță delicată, iar lucrărilor de format mic o monumentalitate ce nu este intimidantă.
Bazându-se pe aceste caracteristici savuroase, picturile din expoziție –care reprezintă, în marea lor majoritate, fragmente de architectură deteriorată și / sau peisaj mai degrabă dezolant– sunt dominate de exuberanță, dar totodată impregnate de tonalități nostalgice, posedând de asemenea o fermecătoare tactilitate. Dincolo de reprezentare, temele propriu-zise ale picturilor lui Șerban, cel puțin începând din 2015, sunt mai elementar vizuale și poate la fel de vechi ca însăși pictura în ulei: lumina, perspectiva și textura. Lucrările sale din expoziția de la Sector 1 par să vădească ambiția de a demonstra că astfel de mijloace expresive bazale nu sunt demodate, că magia prin care pictura poate traduce și transfigura realitatea în imagine spectaculoasă poate fi peren fascinantă. Fragmentele de lume pe care artista le decupează și pictează nu sunt alegeri pur întâmplătoare, dar nici spectaculoase în sine. Unghiul din care sunt redate și aspectul luxuriant al tușelor împăstate sunt cele care le înzestrează cu o aparență onirică și le impregnează cu o melancolie subtilă, totodată conferindu-le un aspect de stranie prospețime.
Una peste alta, există tensiuni de fond care sunt esențiale procesului prin care picturile sale produc exepriență estetică și induc plăcere senzorială. În primul rând, în picturile lui Șerban din Tales of Light and Entropy, semantismul genului vanitas se combină aproape neverosimil, dar fascinant cu o impetuoasă senzație de joi de vivre, care este aproape imposibil să nu fie produsă, semantic și aproape somatic, de bucuria energizantă și eliberatoare cu care sunt pictate. În al doilea rând, plăcerea vizuală este derivată din contrastul dintre structurile atent gândite și construite ale compozițiilor sale, în care perspectiva joacă un rol esențial și teatral, pe de o parte și consistența expresivă a texturilor, însoțită de senzualitatea nonșalantă a tușelor, pe de altă parte. Aparenta inarticulare a suprafețelor picturale este înșelătoare: o privire mai atentă descoperă că unghiurile și eclerajul sunt folosite ingenios pentru a domoli aparenta frustețe a impasto-ului. Astfel, geometria și lumina sunt puse în dispută cu recalcitranta tendință spre dezordine a materiei și cu tirania timpului, iar o frumusețe emoționantă este relevată în abisurile entropiei.
Recent Comments